Puțină istorie foarte recentă în 6 grafice: economia comparativă a României înainte de, precum și de la căderea comunismului încoace

Economia României a trecut în ultimele cinci decenii prin numeroase turbulenţe, perioade marcate de exuberanţe, dar şi ani de regrese şi scădere a nivelului de trai.

În anii ’70, rata medie de creştere a fost 9,4% din PIB pe an, însă acest avânt a fost urmat de un deceniu dificil, în care ambiţia de a plăti datoria externă s-a tradus printr-o strângere a curelei pentru întrega populaţie a României, aşa încât în perioada 1981-1989, rata medie de creştere a fost de doar 1,4%, reiese din datele colectate de Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

După Revoluţie a urmat ceea ce economiştii numesc „deceniul pierdut”, în care economia a fluctuat de la creştere la contracţie, ca urmare a politicilor inacdevate e tranziţie din acea perioadă.

Convergența a început să se producă abia după 2000, când a apărut perspectiva aderării la NATO și UE. În termeni reali, PIB-ul României este astăzi cu 90% mai mare decât în 1989.

În ceea ce priveşte evoluţia PIB per capita, indicator care reflectă nivelul mediu de trai sau bunăstarea economică, acesta a înregistrat o scădere accentuată în perioada de după Revoluţie, dar s-a corectat puternic după 2000, când economia a consemnat cel mai rapid ritm de creştere din Europa.

În comparaţie cu celelalte state din regiune, România nu este pe ultimul loc în ceea ce priveşte PIB per capita, ţara noastră fiind urmată de Bulgaria şi Croaţia.

Economia României a consemnat în ultimele trei decenii o convergenţă relativ rapidă cu statele Occidentale.

PIB-ul per capita faţă de media Germaniei şi Franţei a urcat de la 26% la începutul anilor ’90, la 60% la nivelul anului 2019, nivel cu care ne-am apropiat de cel din Ungaria sau Polonia: rămâne, totuși, un ecart de 5 puncte procentuale, care fac diferența pe care o știm cu toții.

În termeni relativi însă am pierdut față de Polonia.

(Citiți și:”Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de Guvernare Nr. 95”)

„Politica de reformă pe care Polonia a avut-o în anii respectivi a fost cea câștigătoare. A noastră a fost una perdantă, acea tranziție graduală pe care noi am adaptat-o nu a dat roade„, a explicat Ionuţ Dumitru, la o conferinţă organizată de cursdeguvernare.ro pe tema accelerării dezvoltării locale.

Pe componentele PIB-ului am avut diverse perioada în care am avut o creștere mai rapidă sau mai puțin rapidă a consumului, respectiv a investițiilor.

(Citiți și: ””ROMÂNIA ÜBER ALLES” – Interesele economiei românești în UE în deceniul care va schimba lumea. A apărut: Sumarul nr. 92 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)

După cum era de aşteptat, „foamea de consum” de după Revoluţie a fost însemnată, dar ritmuri semnificative de creştere s-au înregistrat şi pe componenta investiţiilor în acea perioadă.