La 28 februarie 2018, comandantul poliției austriece Wolfgang Preiszler a condus un raid asupra sediului central al serviciilor de informații interne, BVT, confiscând datele confidențiale stocate pe serverele agenției și documente sensibile ce zăceau pe birouri. Incursiunea, care a opus poliția serviciului de spionaj, a declanșat o furtună ce a zdruncinat reputația Austriei în lumea serviciilor de informații și a dus la închiderea agenției.
La mai bine de șase ani după incident au apărut noi dovezi că incidentul făcea parte dintr-o operațiune de discreditare a agențiilor de spionaj ale Austriei coordonată de Kremlin cu scopul de a reface din temelii întreg sistemul și a instala la Viena o conducere aflată sub influența Moscovei, scrie Politico.
(Citește și: Rețea de spioni ruși – coordonată de fostul CEO al Wirecard la Viena; a avut acces la baza de date Schengen și la informații NATO)
Riscurile: Responsabilul raidului din 2018, ministru de Interne din acel moment, este liderul FPO și ar putea deveni cancelarul Austriei
Luna trecută, procurorii austrieci au dezvăluit că oamenii despre care se crede că au pus bazele acțiunii erau agenți ruși conduși de Jan Marsalek, fostul director operațional al firmei de procesare a plăților Wirecard, care s-a prăbușit și despre care autoritățile spun că lucrează pentru agenția de informații militare rusești GRU.
Sugestia unei conspirații conduse de Moscova este șocantă din mai multe motive. În primul rând, se pare că aproape a reușit.
Dacă nu ar fi fost așa-numitul scandal Ibiza din 2019 (în care liderul de atunci al FPÖ a fost surprins pe video încercând să-și tranzacționeze influența politică în favoarea unei femei despre care credea că este nepoata unui oligarh rus), s-ar putea să nu fi existat nicio piedică în fața materializării planului pus la cale de Rusia.
Afacerea Ibiza a declanșat prăbușirea guvernului, împingând FPÖ în opoziție, unde a rămas de atunci. Partidul Libertății (FPÖ), formațiunea prorusă de extremă dreapta este acum cel mai popular partid din țară.
Cel mai îngrijorător, însă, scrie Politico, este faptul că omul responsabil în ultimă instanță pentru raidul de la BVT, ministrul de Interne de la acea vreme, Herbert Kickl, este acum șeful FPÖ – ceea ce îl face unul dintre principalii candidați pentru a deveni următorul cancelar al Austriei după alegerile de la sfârșitul acestui an.
Mizele: Putin ar putea să erodeze unitatea Europei controlând un grup de țări, nu doar Ungaria
Deși observatorii politici experimentați insistă asupra faptului că Austria nu va deveni un vasal al Rusiei sub conducerea FPÖ, o cancelarie a lui Kickl ar face jocul președintelui rus Vladimir Putin, permițând Kremlinului să exercite o mai mare influență asupra țării, așa cum s-a întâmplat în Ungaria și Serbia.
„Putin ar fi mulțumit de ambiguitatea legată de poziția Austriei cu privire la Ucraina și UE pe care Kickl ar aduce-o”, a spus Christian Rainer, jurnalist și analist cu experiență din Austria. „Pericolul pentru Austria este că ar fi complet izolată.”
Dacă Moscova chiar a încercat să preia controlul asupra agenției de spionaj a Austriei, așa cum susțin oficialii din serviciile de informații occidentale, este clar că rușii acordă multă importanță acestei țări și sunt dispuși să sacrifice multe resurse pentru a influența politicile sale.
În timpul operațiunii Kremlinului, Kickl și FPÖ au demonstrat, în cel mai rău caz, că sunt complici dornici să participe la eforturile Rusiei de a se infiltra cât mai adânc în Europa și, în cel mai bun caz, că sunt niște „idioți utili”.
În declarații, Kickl nu a fost la fel de prorusprecum alți colegi ai săi de partid, dar s-a opus sancțiunilor impuse de UE împotriva Moscovei și a criticat trimiterea ajutoarelor militare pentru Ucraina.
Cu Kickl la conducerea țării este ușor de anticipat că Viena va căuta să pună bazele unor relații economice tot mai apropiate cu Moscova. Cu Slovacia și Ungaria care înclină deja înspre Moscova, intrarea Austriei în sfera de influență a Kremlinului ar crea un grup de țări prietenoase cu Putin care se întinde de la Carpați și până în Alpii de Est, ceea ce ar reprezenta o provocare structurală pentru securitatea europeană.
****
