De la venirea sa la putere, în urmă cu mai bine de două decenii, tulburările politice din fostele state sovietice l-au ţinut ocupat pe Vladimir Putin, scrie Politico.
De-a lungul anilor, revolte au izbucnit în Georgia, Ucraina şi Armenia. Cel mai recent, în august 2020, a venit rândul Belarusului. Cu toate acestea, puțini strategii de la Kremlin ar fi prezis Kazahstanul că va fi următorul.
În timpul guvernării de trei decenii a lui Nursultan Nazarbayev, republica central-asiatică și-a făcut din stabilitate marca sa comercială. Demisia lui Nazarbayev în 2019 pentru a prelua o funcție de președinte al consiliului de securitate națională – o mișcare care i-a permis să-și mențină controlul și una despre care mulți au speculat că ar putea inspira propriile planuri de succesiune ale lui Putin la sfârșitul mandatului său în 2024 – nu a schimbat acest lucru.
Primul act ca preşedinte al succesorului atent cu atenţie al preşedintelui Nazarbayev, Kassym-Jomart Tokayev, a fost să redenumească capitala din Astana în Nursultan, în onoarea predecesorului său.
Acest lucru nu a făcut nimic pentru a calma iritația kazahilor faţă de corupția și inegalitatea vizibile, într-o țara bogată în resurse.
Pentru Putin, actuala criză prezintă atât o provocare, cât și o oportunitate.
Din punct de vedere geopolitic, ce se întâmplă în Kazahstan este o distragere a atenției de la planul de joc atent elaborat al Kremlinului privind Ucraina. Cu peste 100.000 de trupe, tancuri și artilerie amasate la graniță, Putin a câștigat un loc la masa discuțiilor de securitate cu SUA și NATO, de săptămâna viitoare. Situația din Kazahstan amenință însă să slăbească această agendă.
„Se pare că Ucraina și NATO nu mai sunt singurul subiect de interes pe agenda dicuţiilor Rusia-SUA. Există acum un alt punct fierbinte. Lui Putin îi va fi mai greu să facă un efort concertat pe frontul său diplomatic cheie”, a comentat Alexander Baunov, de la Centrul Carnegie din Moscova.
Pentru Putin personal, nici optica nu este bună. Mesajele cântate de protestatari – „Shal Ket”, in traducere „bătrân, du-te” – sunt un ecou al ironiilor lui Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei din Rusia, la adresa lui Putin. Acesta îi spunea „bătrânul din buncăr”.
Răspunzând oficial unui apel al lui Tokayev la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Rusia, Kremlinul a trimis joi dimineață parașutiști ca parte a unei „misiuni de menținere a păcii”.
Este prima dată când alianța regională de securitate desfășoară trupe. Mai important, ei sunt trimiși să zdrobească o revoltă internă, mai degrabă decât o amenințare externă.
Decizia Rusiei de a interveni în Kazahstan este „o piatră de hotar pentru spațiul post-sovietic”, a scris Fyodr Lukyanov, editor şi consilier al Kremlinului pe probleme de politică externă. „Linia dintre ceea ce poate fi considerat afaceri interne și externe a fost estompată”, a adăugat el.
Criza din Kazahstan oferă Moscovei ocazia de a-și etala influența asupra fostului spațiu sovietic. Invocarea CSTO „întărește poziția Rusiei în Kazahstan și Eurasia, demonstrează încă o dată că nu există alt stat în Eurasia, în afară de Rusia, care să aibă grijă de securitatea vecinilor săi în cazuri de urgenţă”, a comentat Maxim Suchkov, de la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova.
