Anul trecut, puterea de cumpărare a pensionarilor a crescut cu patru procente, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Pensia medie lunară pe întreg anul 2014 a fost de 846 lei, valoare situată în termeni nominali cu 5,1% peste media din 2013 (805 lei). Numărul de persoane aflate în plată s-a diminuat cu un procent, de la 5.410 mii la 5.357 mii.
Detalierea pe categorii de pensionari arată că, de fapt, numărul celor primesc bani din sistemul asigurărilor sociale de stat nu a scăzut, ci chiar a crescut de puțin ( de la 4.681 mii persoane la 4.682 mii persoane). În același timp, pensia medie pentru această categorie de beneficiari a avansat cu doar 4,4% în termeni nominali și 3,3% în termeni reali, sub media la nivel național.
Creșteri peste medie s-au înregistrat la pensiile anticipate (+6,7% nominal și +5,5% în termeni reali) și pensiile de urmaș (+6,6% nominal și +5,4% real), după ajustarea cu inflația anuală medie de 1,07% înregistrată pe anul 2014).
Două categorii de pensii s-au majorat mult sub medie ( ambele cu +1,6%) dar, totuși, peste nivelul inflației: pensiile anticipate parțiale ( la care a scăzut cu șase procente și numărul de beneficiari, ceea ce arată descurajarea ieșirilor timpurii din activitate dar și faptul că pensia mică dăunează grav sănătății) și pensiile de invaliditate ( și aici, numărul de beneficiari a scăzut cu patru procente din motive similare la care s-au adăugat și controalele întreprinse de stat pentru depistarea falselor probleme de sănătate).
Singura creștere numerică, altminteri una considerabilă în expresie procentuală s-a consemnat la categoria celor care s-au pensionat anticipat, urmare a îndeplinirii condițiilor de vechime suplimentară peste cea minimă cerută de lege deși nu ajunseseră la vârsta de pensionare standard. Desigur, sporul mare provine și din baza relativ mică de raportare ( doar 0,4% din total sunt pensionări anticipate), dar ar trebui analizat mai atent.
Contrar celor vehiculate frecvent, numărul celor care au atins limita de vârstă legală pentru pensionare ( deja 65 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei ) a scăzut ușor ( -9 mii de persoane sau -0,2% din total) și s-a îndepărtat de pragul de patru milioane persoane. Practic, aceștia sunt adevărații pensionari în sensul uzual al cuvântului.
Dacă se include, însă, în categoria pensionarilor,toate persoanele care primesc pensii și se face același lucru pentru toate persoanele care primesc salariu, se ajunge la un raport de 1 la 1, cu circa 5,35 milioane atât pensii plătite cât și salarii impozitate pe partea de asigurări sociale.
În acest context, ar trebui menționat că numărul mediu al celor care au beneficiat anul trecut de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul de venituri de 350 lei pe lună ( așa-zisa ”pensie socială”) a scăzut considerabil (57,5 mii persoane sau -11% din total) și a ajuns sub pragul de 500 de mii de persoane.
Diminuarea a fost concentrată pe segmentul beneficiarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-24%). Dincolo de posibila influență a ”ieșirilor pe cale naturală din sistem”, devine tot mai clară necesitatea de a impune indexarea automată a cuantumului acestui venitului minim, pentru a nu dilua efectele de protecție socială odată cu trecerea timpului.
