Cehia şi Ungaria au fost cuprinse, la începutul acestei săptămâni, de proteste de stradă. Cele două guverne central-europene – prea prietenoase cu Moscova – sunt contestate de populaţie tocmai pentru această orientare.
Mii de unguri – 10.000 potrivit presei de la Budapesta – au ieşit luni în stradă în capitală şi în câteva oraşe din Ungaria, pentru a marca “ziua revoltei publice” împotriva guvernului şi a lui Viktor Orban. Protestatarii au criticat corupţia – faptul că înalţi funcţionari publici sunt suspectaţi de corupţie, încercările guvernului de a introduce taxa pe utilizarea internetului şi orientarea Budapestei spre Rusia, pregnantă pe zi ce trece, susţin ei.
Manifestanţii au scandat “Orban, pleacă!” şi “Europa, Europa!” şi au purtat pancarte pe care scria “Nu plătim taxe infractorilor”. De la o fereastră a parlamentului de la Budapesta a fost desfăşurat un steag al Uniunii Europene.
Luna trecută a izbucnit un scandal al Budapesta legat de şefa fiscului, căreia i-a fost interzis, alături de alţi 5 ofciali, apropiaţi ai premierului, să intre pe teritoriul Statelor Unite. Ambasada americană nu a făcut publice numele acestor şase persoane, dar ele au fost aflate de presă.
Interdicţia pentru Ildiko Vida, şefa fiscului ungar, a fost argumntată prin faptul că este suspectată de corupţie. Aceasta a refuzat să demisioneze.
Nemulţumirile ungurilor şi teama de Rusia
Ungurii au mai multe reproşuri la adresa guvernului lui Viktor Orban şi a felului său autoritar de a conduce ţara.
Pe lângă acuzaţiile de corupţie, confirmate de interdicţia SUA, ei reproşează încercarea de a pune o taxă pe folosirea internetului – Orban a renunţat la această măsură în urma altor proteste care au scos 10.000 de oameni în stradă, în urmă cu câteva săptămâni.
Apropierea de Rusia este mare teamă a ungurilor proeuropeni. Iar guvernul nu face decât să le confirme această spaimă: parlamentul a votat de curând amendamente la legea care permite construirea pe teritoriul Ungariei a gazoductului South Stream, în ciuda opoziţiei UE faţă de acest proiect.
La începutul anului a semnat un contract de 10 miliarde de euro cu Rusia, pentru construirea unei centrale nucleare în Ungaria. Şi în septembrie a oprit gazul spre Ucraina, pe fluxuri inversate, motivând o revizie la gazoduct. Toate sunt gesturi de susţinere a Rusiei, gesturi care îngrijorează atât populaţia, dar şi partenerii occidentali.
Mai mult, marţi, la doar o zi după proteste, Viktor orban a particopat la meciul amical de fotbal dintre Ungaria şi Rusia. Într-un moment în care liderii occidentali se feresc de o apropiere şi de gesturi de amiciţie cu Moscova, premierul ungur nu a avut nicio rezervă în a “flirta” din nou cu Rusia.
Acesta susţine că este doar pragmatic, în deciziile pe care le ia. Iar în privinţa participării la meci, apropiaţii săi spun doar că este un mare microbist.
Taxe peste taxe
Şi tot la o zi de la proteste, parlamentul a aprobat taxele deja anunţate şi decise de guvern, taxe speciale din seria multora impuse din 2010 încoace în Ungaria.
Este vorba despre “taxa pe săpun”, de fapt o taxă pe anumite produse chimice, care se regăsesc în săpiun şi detergenţi şi care le vor acreşte acestora preţurile, o extensie a “taxei pe chipsuri” şi super-taxa pe veniturile din publicitate.
Este, de fapt, o taxă discreţionară pentru că există o singură instituţie media care întruneşte toate condiţiile prevăzute de lege pentru a se impune un astfel de impozit: este vorba despre RTL Club, o televiziune critică la adresa premierului.
Nu în ultimul rând s-a adoptat şi “taxa Tesco”, un impozit impus supermarkturilor cu o cifră de afaceri care depăşeşte 300 de miliarde de forinţi, sau aproape un miliard de euro. Nivelul taxei este de până la 6% şi a fost denumită Tesco de presă pentru că lantul britanic prezent în ungaria este cel mai afectat.
Proteste în Cehia
O altă ţară central-europeană care dă mesaje contradictorii şi arată o prietenie faţă de Rusia este Cehia, cuprinsă şi ea, luni, de proteste.
Demonstranţii – 5000 potrivit presei occidentale – au acuzat guvernul că este prea apropiat de Rusia. Iar manifestatiile au avut loc chiar în ziua în care preşedintele Milos Zema celebra 25 de ani de la Revoluţia de Catifea.
Ei au purtat cartonaşe roşii în mâini, ca în meciurile de fotbal, cerând preşedintelui să plece de la putere. După 25 de ani, spun cehii, clasa politică este coruptă şi l fel ca în comunism. ea trebuie înlocuită, au afirmat protestatarii.
Milos Zeman a descris conflictul din Ucraina “un război civil între două grupuri de cetăţeni ucraineni”, o caracterizare întocmai ca aceea a Moscovei. În plus, a cerut revenirea asupra sancţiunilor impuse Rusiei.
Protestatarii au strigat “jos Zeman” şi “nu vrem să fim o colonie a Rusiei” şi a aruncat cu ouă înspre preşedinte. Ţinta a fost însă ratată şi l-au nimerit pe preşedintele Germaniei, prezent la evenimente, înainte ca agenţii de pază să deschidă umbrelele pentru a-i proteja pe demnitari.
