În estul Ungariei muncitorii se pregătesc să construiască cea mai mare uzină de baterii pentru automobilele electrice din Europa, spre nemulțumirea locuitorilor din regiune care se mobilizează pentru a opri acest proiect chinez și ambițiile premierului Viktor Orban, informează AFP, potrivit Agerpres.
Reuniuni publice aprinse, manifestații care se succed: Debrețin, al doilea oraș din Ungaria, este îngrijorat să găzduiască o nouă uzină pe terenurile sale, arătând spre impactul asupra mediului înconjurător.
Viktor Orban, care curtează de mai mulți ani cu succes marile nume din industria auto cu facilități fiscale și salarii mici, nu este obișnuit cu o astfel de rezistentă, precizează AFP.
Producătorii auto germani Audi și Mercedes au deja uzine în Ungaria, pe care le convertesc în prezent pentru asamblarea de modele electrice. Un alt mare producător auto german, BMW, s-a instalat și el în Ungaria cu o investiție de două miliarde de euro.
O investiție de 7,3 miliarde de euro
Condițiile din Ungaria sunt ideale pentru gigantul chinez din domeniul producției de baterii CATL, care în luna august a anului trecut a anunțat o investiție de 7,3 miliarde de euro pentru o uzină amplasată lângă Debrețin. Este vorba de o adevărată mega-uzină care, peste trei ani când va fi gata, va avea o capacitate anuală de 100 de Gigawați oră (GWh), capabilă să alimenteze cu baterii litiu-ion aproximativ două milioane de automobile electrice pe an, cu mult peste celelalte uzine europene.
Problema o reprezintă faptul că această mega-uzină va fi o mare consumatoare de energie și apă, susțin militanții ecologiști. Aceștia se tem de asemenea de deversarea de substanțe toxice în sol și pânza freatică.
Sâmbăta trecută, mai multe sute de persoane s-au strâns la Debrețin pentru a cere oprirea lucrărilor. “Oamenii nu au fost informați în mod corect cu privire la acest proiect, nu li s-a cerut părerea”, spune Gabor Bogos, un inginer IT în vârstă de 42 de ani. “Avem nevoie de apă curată, de aer curat și nu de baterii”, susține și Julia Perge, 56 de ani, co-organizatoarea manifestației.
Guvernul acuză “răspândirea de informații false”
Temerile cu privire la impactul asupra mediului au fost agravate și de seceta din vara lui 2022, când un lac din vecinătate a secat.
În replică, Guvernul de la Budapesta a criticat ceea ce a numit “răspândirea de informații false” și a pus accentul pe “normele de mediu foarte stricte”.
Planurile lui Viktor Orban vizează transformarea Ungariei în uzina Europei. În total, sunt avute în vedere peste 20 de proiecte de uzine, un simbol al așa-numitei ‘Orbanomics’, o strategie introdusă după revenirea la putere a lui Orban în 2010. Obiectivul este ca în 2030 Ungaria să devină al doilea mare producător european de baterii pentru vehiculele electrice, după Germania.
Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, se laudă că a reușit să atragă investiții străine în pofida “unei concurențe enorme”, grație politicii de deschidere față de Est adoptată de autoritățile de la Budapesta și a apropierii de Beijing. “Acesta este Sectorul industrial al viitorului”, care dă speranță într-o perioadă de dificultăți economice și inflație galopantă, pledează Peter Szijjarto, care de data aceasta este la unison cu Bruxelles-ul. Comisia Europeană vrea să majoreze ponderea Europei în producția globală de baterii pentru vehiculele electrice până la 25% la finele deceniului, de la 3% în anul 2020.
Cu toate acestea va fi nevoie de forță de muncă pentru ca viitoarea mega-uzină să funcționeze, răspund localnicii din Debrețin, care se tem că vor fi invadați de muncitori veniți din Asia pentru a ocupa cele 9.000 de locuri de muncă create de viitoarea uzină, în condițiile în care forța de muncă locală este insuficientă. Ungaria se confruntă acum cu o penurie de muncitori.
“Ni se promite că viitoarele uzine îi vor convinge pe tineri să rămână într-o țară afectată de fuga creierelor însă acest lucru este fals. Este doar un dezastru ecologic”, apreciază Dora Gyorffy, profesoară de economie la Universitatea Corvinus din Budapesta.
***
