Ponderea normală a activelor fondurilor mutuale în produsul intern brut (PIB) al României ar trebui să fie dublă faţă de nivelul actual „foarte mic”, de 2,3%. Statul ar trebui să stimuleze economisirea eficientă prin astfel de instrumente, potrivit lui Radu Hanga, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).
„Am propus Ministerului Finanţelor reducerea până la 1% a impozitului pe câştigurile din piaţa de capital, la Bursă şi din plasamentele în fonduri mutuale” (de la 10% în prezent), a răspuns Radu Hanga, unei întrebări a Cursdeguvernare.ro, în conferinţa AAF de marţi.
Încasările statului (din această sursă) sunt oricum relativ mici, de circa 15 milioane de euro anual, şi s-ar reduce până la 3 milioane de euro, dar beneficiile generale sunt mult mai mari, potrivit preşedintelui AAF. Administratorii aşteaptă încă reacţia Ministerului Finanţelor.
Activele nete ale celor 83 de fonduri deschise de investiţii româneşti (mutuale) sunt de peste 25,4 miliarde de lei, bani care se întorc în economie în marea lor majoritate, prin plasarea lor în obligaţiuni corporatiste, depozite bancare sau fie şi prin titluri de stat, ori participări la majorarea capitalurilor companiilor listate la bursă.
Bani pierduţi în bănci
Economisirea prin fondurile mutuale are nevoie de stimularea fiscală, pentru că românii preferă să lase banii să lâncezească în bănci, cu riscul de a avea pierderi în termeni reali, faţă de inflaţie.
Pierderile de valoare reală sunt cu atât mai mari cu cât circa 47% din cele peste 101 de miliarde de lei din bănci (la sfârșitul anului trecut) ale gospodăriilor erau în conturi curente şi de economii, pe dobânzi foarte mici .
„Dacă luăm în considerare inflația, randamentele sunt real negative pentru cea mai mare parte din banii economisiți în bănci. Iar inflația va rămâne o vreme la circa 3%, potrivit aşteptărilor Băncii Naţionale”, a spus Dan Popovici, directorul general al OTP Asset Management.
În schimb, economisirea „regulată, eficientă şi disciplinată” în fondurile mutuale de obligaţiuni (de pildă), a dus la o performanţă medie de 3,77% în ultimul an, potrivit calculelor profesionistului citat, care a luat în calcul fondurile administrate de Erste AM, Raiffeisen AM, BRD AM, BT AM, NN IP si OTP AM, care acoperă peste 90% din piaţă.
De asemeni, „soluția cea mai adecvată pentru protejarea economiilor împotriva inflației pe termen mediu şi lung este investiția în fondurile de acţiuni (listate la Bursă)”, potrivit statisticilor care iau în calcul și perioadele de scădere din cauza recesiunii.
Interesul pentru fonduri mutuale a revenit în 2019
Subscrierile nete în fondurile mutuale (diferenţa dintre banii plasaţi şi cei retraşi) s-au ridicat la 945 de milioane de euro în 2019, tendinţa inversându-se începând din Trimestrul 2. În ianuare tendinţa s-a păstrat, cu intrări nete de 400 de milioane de lei, potrivit datelor AAF.
(Citiți și: „Tendință răsturnată la fondurile mutuale: Românii au plasat mai mulți bani decât au retras. Sunt vânate cele cu titluri de stat”)
Tendința este însă departe de a reduce handicapul pe care investițiile personale din România îl au față de țările din regiune, românii fiind mai tentați să consume.
Interesul în creştere pentru fondurile mutuale românești a atras cu 12,2% mai mulţi investitori, la sfârşitul anului trecut, ajungând la aoproape 400.000 în ianaurie 2020.
Cei mai mulţi investitori sunt în fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (218.638), acestea fiind cel mai puţin supuse la riscurile evoluţiilor pieţei.
Urmărește-ne pe Google News
