Proiectul reformei pensiilor speciale – detalii anunțate de Marius Budăi

Ministrul propus al Muncii, Marius Budăi, a anunțat miercuri reforma pensiilor speciale pentru diverse categorii de beneficiari: prelungirea vârstei de pensionare și a perioadei de raportare pentru calcul, creșterea vechimii minime la 25 de ani – potrivit agenției Agerpres.

În cazul magistraților, limita de vârstă va crește la 60 de ani, pentru celelalte categorii vârsta va crește la 65 de ani, a declarat miercuri Marius Budăi, propus pentru un nou mandat de ministru al Muncii.

Trecerea la noul sistem este propus să se întindă pe o perioadă de 5 ani.

Va crește, de asemenea, perioada la care se va raporta calculul şi se va majora treptat şi perioada petrecută în activitatea respectivă, astfel încât cheltuielile cu aceste pensii vor fi apropiate de cele din sistemul contributiv, a mai spus ministrul, prezentând detalii din proiectul de lege.

„Treptat vom ajunge să ne raportăm la veniturile din întreaga perioadă. Asta înseamnă o aliniere a contributivităţii”, a spus Budăi. În cazul magistraților, nu se vor mai perimite perioade asimilate și se va începe de la o vechime de 20 de ani în magistratură, urmând ca în următorii 5 ani să se ajungă la vechimea minimă de 25 de ani.

Referindu-se la celelalte categorii profesionale, el a menționat că erau categorii care aveau un mandat fie de 4 ani, fie de 14 ani – toate acestea urmând a fi crescute și aliniate la limita de 25 de ani.

„Acestea sunt lucruri care îndreaptă foarte mult sistemul către sistemul contributiv şi ajungem să avem şi vârsta de pensionare crescută similar la 65 de ani, dar şi raportarea la întreaga perioadă a veniturilor”, a spus Budăi, întrebat de jurnalişti despre modificarea pensiilor speciale, după ce la audieri a arătat că aşteaptă să primească raportul Comisiei Europene referitor la acest subiect.

Impozitarea pensiilor speciale

Referitor la impozitarea acestor pensii aflate în plată, Marius Budăi a susţinut că se va aplica la suma care depăşeşte salariul mediu brut pe economie, cu precizarea că nu va fi afectată partea de contributivitate.

Întrebat ce spune concret raportul Comisiei Europene, el a răspuns: „Concret spune raportul când îl voi primi la noapte”.

„Avem un raport preliminar pe impact – sunt acele grafice extrem de vorbitoare dacă putem spune aşa, dar sunt edificatoare, care arată foarte clar o curbă în jos cu cheltuielile cu acest sistem de pensii. Va converge foarte mult către sistemul contributiv”, a adăugat Budăi.

Legea privind reforma pensiilor speciale se află în dezbatere la Camera Deputaților, după ce Senatul a adoptat mai multe modificări.

România s-a angajat în fața Comisiei Europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să facă o reformă a pensiilor speciale. Legislația în vigoare și decizile Curții Constituționale au creat un blocaj instituțional în ceea ce privește reglarea pensiilor speciale.

Numărul pensionarilor speciali și exemple de pensii

Potrivit Guvernului, cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei.

Beneficiari de pensii speciale – de serviciu și militare – sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.

În România numărul de beneficiari de pensii de serviciu înregistrat în mai 2023 era 10.281, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 5.252 sunt pensionari veniți din zona procurorilor şi judecătorilor.

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, pensia medie de serviciu este de 21.555 de lei, din care 19.902 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.101 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

***