Proiectul Legii salarizării va ajunge săptămâna aceasta în Parlament, ca inițiativă a coaliției, nu a Guvernului, a anunțat luni premierul Sorin Grindeanu.
Fiind o inițiativă a parlamentarilor, proiectul nu va fi dezbătut cu partenerii sociali, fapt ce-i nemulțumește profund pe sindicaliști.
Acest lucru nu s-a întâmplat nici în timpul Guvernului Emil Boc, cel care a modificat Legea dialogului social, acuză Bogdan Hossu, președintele Confederației cartel Alfa.
Mai mult, spune acesta, legea elaborată de Guvernul Sorin Grindeanu va ajunge la Parlament fără ca sindicatele să o fi văzut măcar.
Procedura adoptată contrastează puternic cu modul în care a fost realizată Legea 248 a salarizării unitare, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, în decembrie 2010. O lege a cărei elaborare a început cu un an înainte de ajunge la vot și la care au participat specialiști de la ministere și sindicate și chiar experți ai Băncii Mondiale care au monitorizat permanent evoluția proiectului.
A fost o lege care a avut la final susținerea tuturor părților, inclusiv a BM și a FMI. Dar, nu s-a aplicat niciodată – din 2010, toate cabinetele care au condus România au emis la începutul anului o OUG de prorogare a Legii 248, din cauza lipsei de fonduri.
Acum, PSD susține că a reușit în doar trei luni să producă o reglementare mai bună, cu toate că Liviu Dragnea, președintele principalului partid de guvernământ, cunoaște foarte bine complexitatea unui astfel de demers – în 2010 a participat, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, la discuțiile pentru elaborarea L 248.
Impactul legii salarizării – 50% în plus la cheltuielile statului cu personalul
Legea va intra în vigoare la 1 iulie, potrivit premierului. Nu știm cum arată proiectul, dar ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a prezentat duminică seara impactul ei: cheltuielile statului cu personalul cresc cu 50%.
Concret, dacă acum salariile bugetarilor înseamnă 63 de miliarde de lei, adică aporape 8% din PIB pentru 2017, anul viitor vor fi cu 32 de miliarde mai mari, adică 95 de miliarde de lei.
Nu știm cât va reprezenta acest total în PIB-ul de anul viitor, dar dacă legea intră în vigoare de la 1 iulie, salariile bugetarilor vor echivala cu cel puțin 10% din PIB estimat pentru anul în curs:
„Dacă azi vorbim de o anvelopă salarială de 63 miliarde lei, anvelopa suplimentară pe care o genereze această lege să fie undeva la 32 miliarde lei, adică să se încadreze în niște repere care au devenit țintă pentru noi: 7,8% din PIB și undeva la 25-25,5% din veniturile bugetare. Asta ne permitem să consumăm pe salarizarea personalului din sectorul public. Impactul pentru a doua jumătate a anului 2017 estimăm ca nu va fi unul spectaculos. Discutăm de câteva procente în plus la bugetul pe acest an. Cât vor fi aceste procente vom ști mai bine atunci când vom ști execuția pe trimestrul unu”, a explicat ministrul Finanțelor.
Cum a fost elaborată Legea 248
- procesul de elaborare a fost structurat pe baza propunerilor formulate de experţii Băncii Mondiale şi agreate de Guvern, utilizându-se exemple din state ale fostului bloc comunist care și-au reformat sistemul înaintea României
- s-au stabilit principiile de la care se pleacă și care trebuie respectate, de exemplu venituri egale la muncă egală
- s-au constituit grupuri de experți (din ministere, institute de cercetare etc.) care au analizat, pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, situația din sistem
- au fost evaluate posturile din sectorul bugetar (inclusiv prin interviuri cu titularii posturilor din eșantionul de referință) și s-au întocmit fișe de post, pentru a face apoi ierarhizarea posturilor. La acest punct au lucrat patru echipe de specialiști. Experţii Băncii Mondiale au supervizat direct totul, asigurând controlul calităţii activităţii evaluatorilor şi analiza zilnică a datelor rezultate din evaluare.
- au fost proiectate structuri de grupuri ocupaționale și grade
- a fost finalizată structura de familii de posturi
- s-a făcut încadrarea ierarhică a tuturor funcțiilor din sectorul bugetar și a fost stabilită grila unică, cu echivalările de principiu (un profesor universitar, același venit ca și un medic primar etc.)
- pe parcurs au existat rapoarte intermediare și fiecare nouă etapă a presupus dezbateri cu reprezentanți ai sindicatelor, ai organizațiilor profesionale etc.
Toată activitatea a fost coordonată de Valentin Mocanu (foto), pe atunci secretar de stat în Ministerul Muncii. Acum, acesta este senior specialist în echipa directorului pentru Europa de Est și Asia Centrală al International Labour Organization (ILO).
El spune că ierarhizarea a solicitat foarte mult timp și foarte multă expertiză. A fost cea mai complexă și complicată etapă, pentru că a presupus nu doar muncă riguroasă și detaliată, ci și găsirea unei soluții de echilibru, a explicat Valentin Mocanu pentru cursdeguvernare.ro
A existat o permanentă corespondență electronică între grupurile de lucru, toate datele erau depozitate în dropbox penrtu a fi la dispoziția tuturor, s-a acordat atenție partenerilor sociali. Au existat însă și întâlniri, uneori chiar și de trei ori pe săptămână, își amintește fostul secretar de stat.
În cele din urmă s-a ajuns la armonizarea punctelor de vedere, în pofida obișnuitelor presiuni exercitate de diferitele grupuri profesionale.
Legea nu s-a aplicat însă niciodată, iar Valentin Mocanu este convins că indiferent de calitatea proiectului, totul depinde de banii disponibili pentru a fi injectați de la momentul T 0 (când intră în vigoare legea) și până la ajungerea, pas cu pas, la momentul final, când toți bugetarii se află acolo unde trebuie în grilă.
Cum a fost elaborată legea în mandatul Liei Olguța Vasilescu
- așa-zisele consultări cu sindicatele s-au făcut în lipsa proiectului. Bogdan Hossu a declarat luni pentru cursdeguvernare.ro că încă nu li s-a pus la dispoziție documentul. Proiectul va pleca spre coaliție fără acordul sindicatelor.
- s-au introdus elemente noi și apoi au fost eliminate sau modificate, de la o zi la alta. De exemplu, la un moment dat s-a discutat despre un salariu de referință diferit pentru bugetari și pentru aleși (la demnitari, raportarea indemnizației să fie făcută relativ al salariul mediu pe economie, nu la cel minim). Alt exemplu: valoarea sporurilor, într-o primă variantă, urma să fie de 30% din salariul de bază; ulterior, la 30% a fost stabilită valoarea maximă a sporurilor, voucherelor de vacanță și indemnizațiilor de hrană. Alt exemplu: Liviu Dragnea a declarat că cei din administrația publică nu vor intra în grilă – în cazul lor va exista doar salariu minim, cel maxim rămâne la latitudinea fiecărei primării, fiecărui consiliu județean.
- deși proiectul va ajunge în Parlament săptămâna aceasta, nimeni în afara Guvernului nu știe cum arată
- nu a fost consultat niciun institut de specialitate
