În bugetul de anul acesta au fost prioritizate, declarativ, investițiile din infrastructură aflate în derulare. Experții Asociației Pro Infrastructura arată marți că o serie de proiecte importante sunt însă subfinanțate.
Premierul Ludovic Orban a precizat în Parlament, la momentul asumării răspunderii pentru legea Bugetului de stat 2020, că guvernul privește investițiile ca prioritare și că între amendamentele acceptate la buget se numără suplimentarea sumelor alocate proiectelor de infrastructură, amintind de autostrăzile Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni sau Comarnic-Braşov, dar şi pentru întreţinerea drumurilor naţionale.
(Citiți și:Autostrada Comarnic – Brașov este o prioritate, anunță premierul Orban”)
Un prim exemplu oferit de Pro Infrastructura este centura orașului Bacău, un proiect de aproximativ 800 de milioane de lei cu TVA. Lucrările la acest proiect au început în martie 2019 și au avansat pe parcursul anului foarte bine, fiind utilizați aproximativ 250 de milioane de lei. Estimările asociației indică un necesar de 350-400 de milioane de lei în 2020. Alocarea Guvernului Orban: 64 de milioane.
Comparativ, construcția Centurii Târgu Mureș, aflată într-o licitație suspendată de 3 luni, fără oferte depuse, cu șanse reduse de contractare în 2020, are o alocare mai mare.
Un alt proiect drastic subfinanțat este Autostrada Sebeș-Turda. Chiar dacă avansul în 2019 nu a fost cel scontat, au fost consumate 183 de milioane de lei. Alocarea pentru 2020 este de doar 56 de milioane, mult sub o estimare realistă de aproximativ 200 de milioane.
Drumul Expres Craiova-Pitești (cele 3 loturi aflate în construcție în valoare de peste 2 miliarde de lei cu TVA) au o alocare modică de 96 de milioane de lei, deși premierul Orban a spus că în 2 ani se finalizează lucrările – ”o promisiune fantezistă”, în opinia asociației.
Podul peste Dunăre de la Brăila, o investiție de peste 2 miliarde de lei, care a atras în 2019 peste 500 de milioane, are o alocare de doar 97 de milioane de lei în 2020.
Alte proiecte subfinanțate în 2020: A3 Autostrada Transilvania și A3 Râșnov-Cristian, centurile Satu Mare, Timișoara, Rădăuți, reabilitarea DN76, realizarea studiilor pentru Autostrada Timișoara-Moravița, realizarea studiilor pentru modernizarea căilor ferate București-Giurgiu și Cluj Napoca-Oradea sau dublarea căii ferate între Mogoșoaia și Balotești.
Asociația Pro Infrastructura solicită premierului și ministrului Transporturilor ”să demonstreze și cu fapta, nu doar cu vorba, că sunt mai competenți decât predecesorii lor”.
Bugetul pe 2020 reflectă concentrarea pe imperativul reducerii deficitului bugetar produs de creșterea abruptă a pensiilor, în detrimentul politicilor economice.
Politicile invocate la construcţia bugetului de stat vorbesc despre cheltuieli inteligente pentru economie şi pentru infrastructura de transporturi în suferință, dar alocările bugetare scad la multe capitole cheie, în anul în care a început decontarea măsurilor populiste legiferate de Parlament în ultimii doi ani.
Infrastructura energetică şi de transporturi este susţinută de cheltuieli de supravieţuire, iar cele pentru IMM-uri sunt în scădere.
Ministul Transporturilor: ” E falsă ideea că nu avem bani sau nu sunt alocări suficiente
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) are banii necesari pentru realizarea celor 134 de kilometri de autostradă care sunt în lucru în prezent, însă este nevoie de „mobilitate şi seriozitate”, susține ministrul Transporturilor, Lucian Bode.
„Avem 12,1 miliarde de lei bani alocaţi, cu 70% mai mult faţă de 2018, spre exemplu, prin legea bugetului. Pe fonduri europene, am avut anul trecut 5,9 miliarde de lei alocaţi, am executat 4,2 miliarde, iar în acest an avem 6,4 miliarde, adică 1,3 miliarde de euro. Dacă ar fi să finalizăm cei 134 de kilometri care sunt în diferite stadii de execuţie, ne vor rămâne bani. Deci este falsă ideea că nu avem bani sau nu sunt alocări suficiente”, a spus, la Digi 24, ministrul Transporturilor, citat de Agerpres.
El a susținut că au fost alocate „sume echilibrate” pe fiecare obiectiv, dar, conform legii, dacă pe un anumit tronson există stadiul fizic mai mare decât alocările prin buget, există posibilitatea ca anumite sume de bani să fie mutate de la un obiectiv unde stadiul fizic este mai redus.
„Eu vorbesc strict de bugetul CNAIR pe componenta de autostrăzi şi drumuri naţionale. Pentru drumuri naţionale am avut 1,6 miliarde anul trecut pentru asfaltări, plombări, reparaţii şi anul acesta estimăm că vom depăşi această valoare. Deci bani sunt, doar (este nevoie de – n.r.) mobilizare, seriozitate, o relaţie corectă între beneficiar, antreprenorul general şi subcontractori, dacă ei sunt plătiţi, atunci există şi stadiul fizic în teren”, a mai susținut ministrul Bode.
