AmCham va lansa, în următoarele săptămâni, un proiect pilot de creștere a competențelor digitale adresat profesorilor de liceu.
Inițiativa, explică Ionuț Sas (foto), președinte al AmCham Education TaskForce, apare după lansarea unui document de poziție legat de modelul învățământului hibrid, pe care AmCham îl înțelege ca o completare a interacțiunii tradiționale dintre elev și profesor pentru a stimula formarea unor competențe și abilități ale viitorului.
”S-a discutat de nevoia de schimbare, de tranziție spre economia digitală. Simplist vorbind, această economie digitală nu poate să existe fără să existe abilități digitale la nivelul întregii societăți, iar asta trebuie să presupună o schimbare de mentalitate.
În cadrul AmCham, în cadrul Comitetului de educație, ne-am focusat în trecut pe nealinierea nevoilor companiilor cu capabilitățile studenților de an terminal – exista o nepotrivire de capabilități și de așteptări. Dar am realizat în ultima perioadă că vedeam doar vârful problemei. În cadrul AmCham ne focusăm pe nevoia de modernizare a educației în toate domeniile acesteia: infrastructură, curiculă, resurse, metode de predare/învățare. Toate cumulate într-un sistem de long life learning, atât în capabilitățile viitorului cât și în reconversia forței de muncă pentru domenii în care lipsurile se acutizează în România”, a afirmat Ionuț Sas marți, în cadrul conferinței ”Educația și schimbarea paradigmei economice: Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat”, organizată de CursDeGuvernare.ro.
”Am simțit în ultima perioadă eforturi binevenite la nivel de mediu universitar, din păcate, cred că problemele de formare adecvată a forței de muncă a viitorului pornesc mult mai devreme și ar trebui acționat măcar de la nivelul educației preuniversitare. Credem că există o calitate a pregătirii care a scăzut în România în decursul timpului, eforturile de a recupera gap-ul în primii ani de universitate pune o presiune și mai mare”, afirmă Ionuț Sas.
”Cred evident că există există foarte multe provocări- număr redus al profesorilor și al elevilor cu abilități digitale, infrastructură precară în anumite zone din țară, lipsa de harware face dificilă aplicativitatea sistemului de blending learning, capacitate administrativă limitată pentru digitalizarea educației.
Totuși, încercăm să rămânem optimiști, credem că reforma educației preuniversitare trebuie să fie și ea o prioritate națională, pe lângă învățământul universitar. Nu este, sub nicio formă, doar efortul societății sau efortul unui sistem public, cred cu tărie că mediul de afaceri trebuie să se implice”, afirmă Ionuț Sas.
Urmărește-ne pe Google News
