luni

17 ianuarie, 2022

Proiect OUG: Toate conturile persoanelor fizice și firmelor vor fi incluse într-un Registrul electronic la ANAF

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 aprilie, 2020

Un proiect de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor reglementează organizarea și funcționarea Registrului central electronic pentru conturi bancare și conturi de plăți identificate prin IBAN, la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Se va stabili, totodată, și categoriile de informații ce pot fi accesibile prin intermediul Registrului, precum și modalitatea și condițiile de accesare a acestuia.

De asemeni, ordonanţa va reglementa şi autorizarea si/sau înregistrarea furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare

După amenda CJUE


Proiectul realizază de fapt transpunerea în legislația națională a Directivei 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului European privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al  finanțării terorismului.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)  a amendat România cu 3 milioane de euro, luna trecută pentru că nu a transpus o directivă (2015/849), modificată –  între timp,  de cea (2018/843) pe care MFP propune să fie transpusă în legislaţia naţională prin ordonanţă de urgenţă.

(Citiţi şi: „3 mil. euro, amenda propusă la CJUE pentru România pentru neaplicarea în termen a Directivei contra spălarea banilor)

Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere României , ca şi altor şase ţări membre pentru că nu au notificat nici o măsură de punere în aplicare a celeim mai recente Directive, 2018/843.

Ce spune proiectul

Înființarea Registrului central electronic trebuie să permită identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN, precum și casete de siguranță deținute de o instituție de credit pe teritoriul României, precum și asigurarea accesului Oficiului la acesta în mod direct și fără întârziere, și a autorităților competente naționale pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin.


Informațiile pentru instituțiile financiare, precum și pentru autorități, inclusiv autorități din țări terțe, implicate în combaterea unor astfel de infracțiuni vor fi puse la dispoziţie mai eficient, potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG.

(Descărcaţi AICI Nota de fundamentare a proiectului de OUG)

Accesul la informațiile respective ar ajuta, de asemenea, investigațiile privind spălarea banilor, infracțiuni principale asociate și finanțarea terorismului.

Proiectul de act normativ reglementează situațiile referitoare la aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei de către entitățile raportoare, în cazul relațiilor de afaceri sau tranzacțiilor care implică țări terțe cu grad înalt de risc.

Atunci când statele membre au de – a face cu cazuri care prezintă un grad înalt de risc și cu astfel de relații de afaceri sau tranzacții, acestea ar trebui să solicite entităților obligate să aplice măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei, pentru a gestiona și a atenua riscurile respective.

Accesul la Registru „poate contribui la combaterea utilizării abuzive a entităților corporative și a altor entități juridice și a construcțiilor juridice în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului atât prin acordarea de sprijin la investigații, cât și prin efectele asupra reputației, dat fiind faptul că oricine ar putea participa la tranzacții ar cunoaște identitatea beneficiarilor reali.

Problemele modendelor virtuale

Ordonanţa va reglementa şi autorizarea si/sau înregistrarea furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, furnizorilor de portofele digitale, obligație ce rezultă din dispozițiile art.47 alin.(1) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE)2018/843.

Actul normativ propus realizează consolidarea legislativă a existenței unui mecanism național de prevenire și combatere a spălării banilor/finanțării terorismului (format din totalitatea instituțiilor cu competențe în domeniu). Mecanismul menționat reprezintă o cerință internațională cuprinsă atât în Standardele FATF, cât și în Directiva 2015/849.

Întrucât apariția monedelor virtuale constituie un fenomen relativ recent, cele mai multe state membre ale Uniunii Europene (asemenea majorității statelor lumii) nu dispun de legislație specifică în domeniu, care să reglementeze monedele virtuale.

Directiva (UE) 2018/843 definește monedele virtuale drept „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată în mod electronic”.

Proiectul de OUG introduce noi concepte și definiții pentru moneda virtuală și furnizor de portofel digital și extinde sfera entităților raportoare prin introducerea următoarelor noi categorii:

  • furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare
  • furnizorii de portofele digitale.

Totodată, sunt incluse în sfera entităților raportoare:

persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele este de 10 000 EUR sau mai mult;

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfășurată de zone economice libere, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele este de 10 000 EUR sau mai mult.”

Înființarea Registrului central electronic se realizează prin modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de prodedură fiscală.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr