Un nou proiect de legislație privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional a fost publicat joi de către Ministerul de Finanțe, după ce prima tentativă, din urmă cu exact un an, a rămas fără rezultat.
Diferențele față de varianta veche sunt substanțiale: de la componența Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială și până la puterea și atribuțiile președintelui acestui comitet: guvernatorul BNR.
Prima versiune de legislație a fost elaborată și fîcută publică în data de 8 octombrie 2013 – prin proiect Ordonanță de Urgență. După încheierea perioadei de consultare publică, guvernul nu a mai introdus în circuitul aprobării respectivul proiect.
Noua structură îi este solicitată României prin Recomandarea Comitetului European pentru Risc Sistemic.
Principalele modificări
Noul proiect elaborat de ministerul condus de Ioana Petrescu conţine câteva modificări importante faţă de varianta prezentată publicului în 2013, la capitolele organizare, activităţi şi raspundere.
În cele ce urmează, o scurtă comparaţie între varianta 2013 și varianta publicată joi :
Organizare: se modifică componența Consiliului – doi membri numiți de premier
Conducerea operativă a Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială este asigurată de un Consiliu general. Numărul membrilor acestui Consiliu general a fost mărit, de la 8, la 9.
- În vechea variantă, membri consiliului erau: Guvernatorul BNR, prim-viceguvernatorul BNR, economistul şef al BNR, preşedintele şi prim-vicepreşedintele ASF şi 3 reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice cu rang de ministru sau secretar de stat.
- În noua variantă, membri consiliului sunt: Guvernatorul BNR, prim-viceguvernatorul BNR, cei 2 viceguvernatori BNR, economistul şef al BNR, preşedintele şi prim-vicepreşedintele ASF şi 2 reprezentanţi ai Guvernului desemnaţi de Primul-ministru.
Modul de luare a deciziilor: Guvernatorul își pierde dreptul de veto
Consiliul general este responsabil cu adoptarea deciziilor în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental al Comitetului.
- În vechiul proiect, „în caz de paritate de voturi, guvernatorul Băncii Naţionale a României va avea drept de veto.”
- În noul proiect, dispare dreptul de veto al guvernatorului, care deţine, în ambele variante, calitatea de Preşedinte al Consiliului general. Noul proiect stipulează:” „Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate. În caz de egalitate de voturi, preşedintele are vot decisiv.”
Răspundere: erorile comise ”cu bună credință” nu sunt sancționate juridic
- În proiectul elaborat în 2013 scrie: „Membrii Comitetului, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează pentru sau în legătură cu activitatea Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere macroprudenţială, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că au acţionat cu rea-credinţă şi cu neglijenţă gravă”.
- Documentul din 2014 prevede: „Persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general şi, respectiv, al unui comitet tehnic, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează în cadrul secretariatului Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă.”
Rolul Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială
Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială are rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudențiale la nivel național. Obiectivul Comitetului este menținerea stabilității financiare, inclusiv prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista la șocuri și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.
Printre atributele acestei structuri se numără şi „emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel national a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudențiale, adoptate la nivelul UE.”
Potrivit comunicatului Finanţelor: „ Destinatarii recomandărilor sunt fie BNR și ASF, în calitate de autorități de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României. În urma primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii au obligația, potrivit proiectului de act normativ, să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acțiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizați, inclusiv în sensul emiterii de reglementări.”
Perioadă de reașezări în structurile de supraveghere financiară și macroeconomică
Noua legislație prin care Ministerul de Finanțe propune modificările vechiului proiect vine după o reașezare a atribuțiilor într-o altă instituție cheie: Banca Națională.
Noul Consiliu de Administraţie al BNR şi-a început mandatul de 5 ani în data de 10 octombrie 2014. Guvernatorul BNR este Mugur Isărescu iar Prim-viceguvernator este Florin Georgescu. Cei doi viceguvernatori sunt: Bogdan Olteanu şi Liviu Voinea (fost ministru al Bugetului în Guvernul Ponta).
Mugur Isărescu, aflat la al cincilea mandat de guvernator al BNR, a preluat în coordonare, în urmă cu 2 zile, două direcţii aflate anterior în portofoliul fostului viceguvernator Cristian Popa, după ce locul acestuia a fost preluat de Liviu Voinea.
E vorba de direcţiile de Politică monetară şi de Modelare şi prognoze macroeconomice. În urma acestor modificări operate în Organigrama BNR, guvernatorul Isărescu supraveghea direct strategia de ţintire a inflaţiei precum şi administrarea lichidităţii din sistemul bancar.
