marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 iulie, 2013

Salariile bugetarilor vor include o sumă fixă, dar şi o parte variabilă care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor, sistem care va fi reglementat prin noua lege a salarizării din sectorul public pregătită pentru anul viitor, relevă un document oficial.

Salarizarea va include în continuare o limită minimă şi una maximă, dar va fi acordată şi o sumă care va varia în funcţie de performanţa profesională individuală.

„Având în vedere multitudinea de forme de salarizare specifice fiecărui sector bugetar (învăţământ, sănătate, apărare, justiţie, poliţie, funcţie publică, sport, afaceri externe), se impune elaborarea unui proiect normativ prin care să se reglementeze salarizarea categoriilor de personal între o limită minimă şi o limită maximă, acordarea unei părţi variabile în funcţie de performanţele profesionale individuale şi încadrarea în cheltuielile de personal alocate fiecărui ordonator principal de credite”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.


În document se arată că prin Legea-cadru redactată în urmă cu trei ani s-a urmărit stabilirea unui raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 15, limitarea numărului de clase de salarizare la 110 şi plafonarea primelor şi sporurilor la maximum 30% din salariul de bază. Din cauza constrângerilor financiare, însă, salariile bugetarilor nu au putut fi stabilite conform acelei legi, astfel că au rămas aceleaşi dezechilibre, cu un raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 35, cu peste 400 clase de salarizare şi o pondere a sporurilor şi primelor de 51% din câştigul salarial.

Conform ultimelor date prezentate de Guvern, la momentul elaborării bugetului pentru acest an, numărul total de angajaţi din sectorul bugetar se ridică la 1,187 milioane persoane.

Prin noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice pregătită de guvern pentru 2014 şi anii următori, salariile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I în valoare de 800 lei, corespunzător salariul minim brut pe ţară de la 1 iulie, şi coeficienţii de ierarhizare existenţi, iar diferenţa dintre două clase de salarizare succesive va fi păsrată la 2,5%.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Tot prin noua lege a salarizării, cuantumul sporurilor, primelor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor va fi stabilit astfel încât, împreună cu salariile de bază, să nu depăşească creşterile salariale prevăzute pentru fiecare an în parte prin legile anuale speciale.


Pentru personalul încadrat pe studii medii care absolvă studii superioare se va asigura la promovare cel puţin clasa de salarizare deţinută anterior, aferentă gradaţiei avute.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Pentru a „lansa” un proiect de salarizare a bugetarilor dupa „performanta” profesionala, ar trebui ca mai inainte Guvenul sa aiba un „proiect national” de aducere a performantei institutiilor, la nivelul de competitivitate (catre 1-10)ca al tarilor dezvoltate.
    Fara a intra in detaliile problematicii perfectionarii institutionale, nu putem sa nu ne intrebam, la ce principii, tehnici, elemente, repere de competitivitate,etc. se va raporta un astfel de proiect.
    Fara un proiect de crestere a competitivitatii economice, ca parte a unui „proiect economic” (care sa cuprinda obiective concrete,de crestere economica anuala), a carui realizare impune masuri speciale si concrete de „performanta” a activitatii bugetarilor, perfectionarea ramine lipsita de orice repere obiective la care sa se raporteze constructia sa.
    2.Un astfel de proiect de perfectionare, ar fi avut un suport complex de informare si constructie, daca Guvernul Ponta nu renunta la cresterea economica de 3-4 la suta pe an – irealizabila in lipsa perfectionarii structurale si functionale a institutiilor ce ar fi concurat (direct sau indirect) – la realizarea acestui obiectiv economic major.
    In lipsa acestui obiectiv economic, plata bugetarilor si perfectionarea, sint lipsite de indiciile materiale, financiare si tehnice, urmind a viza modul de comportament la alegerile viitoare, la sustinerea politicii stagnarii economice si mai ales la obtinerea darilor si impozitelor pe cetateni si intreprinderi,pentru supravietuirea aparatului birocrtic.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Pentru a „lansa” un proiect de salarizare a bugetarilor dupa „performanta” profesionala, ar trebui ca mai inainte Guvenul sa aiba un „proiect national” de aducere a performantei institutiilor, la nivelul de competitivitate (catre 1-10)ca al tarilor dezvoltate.
    Fara a intra in detaliile problematicii perfectionarii institutionale, nu putem sa nu ne intrebam, la ce principii, tehnici, elemente, repere de competitivitate,etc. se va raporta un astfel de proiect.
    Fara un proiect de crestere a competitivitatii economice, ca parte a unui „proiect economic” (care sa cuprinda obiective concrete,de crestere economica anuala), a carui realizare impune masuri speciale si concrete de „performanta” a activitatii bugetarilor, perfectionarea ramine lipsita de orice repere obiective la care sa se raporteze constructia sa.
    2.Un astfel de proiect de perfectionare, ar fi avut un suport complex de informare si constructie, daca Guvernul Ponta nu renunta la cresterea economica de 3-4 la suta pe an – irealizabila in lipsa perfectionarii structurale si functionale a institutiilor ce ar fi concurat (direct sau indirect) – la realizarea acestui obiectiv economic major.
    In lipsa acestui obiectiv economic, plata bugetarilor si perfectionarea, sint lipsite de indiciile materiale, financiare si tehnice, urmind a viza modul de comportament la alegerile viitoare, la sustinerea politicii stagnarii economice si mai ales la obtinerea darilor si impozitelor pe cetateni si intreprinderi,pentru supravietuirea aparatului birocrtic.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: