24 de parlamentari PMP, PNL, UDMR, Pro România și ALDE au depus la Senat un proiect de lege ce prevede că instituțiile publice sau private care nu au angajat persoane cu handicap sunt obligate să plătească o taxă la stat și să achiziționeze produse și servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap
Proiectul, inițiat de deputatul PMP de Iași Petru Movilă (foto), va fi analizat în procedură de urgență, inițiativa sa completând Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Potrivit expunerii de motive, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alineatul 2, pot opta pentru una din următoarele variante:
- să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap
- să plătească lunar către bugetul de stat minim 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar pentru diferența datorată la bugetul de stat, să achiziționeze produse și servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitățile protejate autorizate.
Problema creată de această a doua variantă este că în România există doar 4 astfel de unități autorizate protejate.
(Descărcați AICI expunerea de motive a proiectului)
Totuși, inițiatorii proiectului de lege cred că măsurile propuse
- vor crește numărul de unități deja de autorizate de la patru la cel puțin 304 sau + 300, în primii trei ani de la intrarea măsurilor propuse;
- vor crește numărul de locuri de muncă create în unitățile protejate pentru persoane cu dizabilități (30% din totalul de angajați) de la 64 la 1.954 de persoane sau 1890 +;
- vor crește numărul de locuri de muncă create în unitățile protejate pentru persoane fără dizabilități și va ajunge la 4.566 de persoane (70% din total de angajați).
Prin OUG 60/2017, Guvernul și-a propus să crească numărul persoanelor cu dizabilități angajate pe piața muncii, stabilind o cotă de 4% de persoane cu dizabilități angajate. Angajatorii care nu respectau acest procent erau obligați să plătească statului o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.
Potrivit datelor ANAF, măsura adoptată în urmă cu 2 ani nu și-a atins scopul, iar numărul persoanelor cu dizabilități angajate a scăzut, între data publicării OUG 60/2017 și ianuarie 2019, cu 7,25%.
Unitățile protejate pentru integrarea în muncă sunt entități economice autonome, al căror principal obiectiv îl reprezintă integrarea profesională a persoanelor care se confruntă cu dificultăți serioase pe piața muncii. Această integrare se realizează pe piața liberă a muncii, în cadrul unor ateliere protejate sau prin formare și calificare profesională.
