Produsul Intern Brut al României ar urma să crească cu peste 25% la valori în euro pe parcursul următorilor patru ani, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Naționale de profil.
Astfel, la cele aproximativ 150 miliarde euro PIB estimați pentru 2014, ar urma să se adauge cam 10 miliarde euro în fiecare dintre anii următori în perioada 2015 – 2018.
Practic, la o majorare de circa 13% a PIB în termeni reali, rezultată dintr-o accelerare moderată a avansului economic de la 2,5% în 2015 până la 3,5% în 2018, ar urma să se adauge o apreciere relativă a leului față de moneda unică europeană de 11,3%, pe fondul reducerii cursului mediu nominal euro/leu de la 4,44 lei/euro în acest an la doar 4,38 lei/euro în 2018.
Cu alte cuvinte, păstrarea cursului de schimb în apropierea pragului de 4,40 lei/euro va avea, pe termen mediu, aproape aceeași însemnătate pentru creșterea PIB în euro ca și avansul economic în termeni reali. Direcţionare prevăzută deja a unei părți consistente a câștigurilor de productivitate către întărirea cursului de schimb al leului rezultă și din modul în care ar urma să se majoreze câștigurile salariale.
Nivelul de creștere al salariilor a atins în acest an un nivel maxim în temeni reali (ca putere de cumpărare) pentru perioada 2012 – 2018, se va înjumătăți în 2015 și va rămâne sub cota de un procent pe an în intervalul 2016 – 2018.
În schimb, valoarea în euro a sumelor încasate lunar în medie de un angajat român ar urma să urce cu 23% în 2018 față de anul 2013.
În context, trebuie subliniat că ar trebui să se manifeste reținere și în politica de indexare a pensiilor, deoarece raportul dintre salariați și pensionari este cam de 1 la 1, iar sursa veniturilor acordate celor din urmă sunt impozitele pe salariile prevăzute a crește mai mult decât moderat în termeni reali.
De remarcat că inflația medie anuală va atinge un maxim în 2016 pentru a reveni ulterior spre ținta de 2,5% ( fixată pentru finalul de an) pe termen mediu.
Majorarea puterii de cumpărare în euro va avea ca efect și o creștere controlabilă și finanțabilă a deficitului de cont curent de la 0,8% din PIB în 2013 (și 1% din PIB prevăzut pentru acest an) spre 2% din PIB în 2018.
De altfel, relația dintre ritmul de creștere al exporturilor și cel al importurilor se va inversa din 2015 încolo, iar soldul negativ al contului curent se va majora de la 1,16 miliarde euro în 2013 la 3,72 miliarde euro în 2018.
De reținut că evoluțiile prezentate mai sus sunt corelate cu creșterea numărului de locuri de muncă de la circa 4,5 milioane în 2014 la aproape 4,8 milioane în 2018, interval în care numărul de șomeri înregistrați la finalul anului ar urma să scadă cu doar 70 de mii, de la 485 mii la 415 mii persoane iar rata oficială a șomajului ar urma să se diminueze de la 5,3% la 4,5%.
După stagnarea numărului mediu de angajați, consemnată în 2013, reluarea creșterii acestuia se va face treptat, cu valori din ce în ce mai mari la orizontul anului 2018. Populația ocupată va cunoaște o evoluție ceva mai slabă, iar avansul spre numărul de 9,6 milioane persoane ocupate, față de aproape 9,3 milioane în acest an, se va face mai lent.
Per total, rezultă că îmbunătățirea indicatorilor de ocupare ar putea fi factorul cheie pentru a reuși obținerea unui ritm de creștere sustenabilă mai robust, de natură să ne apropie mai rapid de nivelul de trai mediu al UE. Dar asta ar presupune stimularea investițiilor și fiscalizarea moderată a muncii eficiente în locul acordării de beneficii sociale pe bază de necesități.
