Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Prognoza pentru 2020 – atenție la PIB și la balanța comercială!

de Marin Pana 20.12.2016

Grafic financiar

Grafic financiar

Potrivit datelor oficiale publicate de Comisia Națională de Prognoză, Produsul Intern Brut al României ar urma să crească cu aproape 19% în următorii patru ani.

Simultan, balanța comercială ar urma să se deterioreze până la -7% din PIB, pe fondul unei pierderi relative de competitivitate în raport cu țările din afara Uniunii Europene.

Cele zece procente în plus ale PIB în euro

Ceea ce atrage atenția la prognoza de creștere economică făcută de CNP nu este nivelul de peste patru procente care ar urma să fie păstrat până în 2020, ci diferența care apare la translarea cifrelor din lei în euro.

Astfel prezentat, avansul PIB ar urma să se situeze la peste 7% în intervalul 2017 – 2019, pentru a se reduce ușor până la 6,2% în 2020 (vezi tabelul).

tabel1

Rezultatul menținerii acestui decalaj sistematic între creșterea reală în lei și cea exprimată în euro (18,9% pe patru ani în lei față de 30,8% pe aceaiași patru ani în euro) ar fi un spor de zece la sută provenit din ameliorarea raportului de curs de schimb mediu de la 4,49 lei pe anul în curs până la 4,42 lei în 2019 – 2020.

Cu alte cuvinte, pentru un observator din Zona Euro, creșterea întrevăzută pentru România pe următorii patru ani apare ca spectaculoasă. Numai că ea depinde în mod esențial de stabilitatea raportului dintre euro și leu, mai exact de transmiterea unei părți din creșterea economică în păstrarea și chiar ameliorarea discretă a cursului de schimb.

Pentru a avea o referință în materie, așa ceva nu ar fi posibil la colega de aderare de la sud de Dunăre, care și-a legat leva la un curs de schimb fix în raport cu moneda unică europeană (1,9596 leva = 1 euro, respectiv paritatea fostei mărci germane).

Partea bună este că noi am adoptat un regim de curs flotant și avem posibilitatea de a ne apropia mai rapid de nivelul de trai din Zona Euro. Partea proastă este că ne-am asumat și riscul unor eventuale derapaje pe curs, dacă ne apucăm să acordăm venituri fără acoperire în rezultatele din economie. Caz în care toată prognoza de PIB făcută de CNP în lei va trebui rescrisă în jos la valorile în euro. Odată cu valoarea tuturor activelor românești și cu majorarea ratelor la creditele luate în valută.

Ceva nu se leagă la balanța comercială

Să zicem, însă, că totul va merge bine iar România va reuși performanța de a-și crește în doar patru ani PIB-ul real cu aproape 19% iar PIB-ul în euro (cât se poate de real pentru cei din Zona Euro, după ce îl ajustăm cu inflația de acolo) cu peste 30%.Totuși, există o problemă destul de însemnată pe partea de competitivitate, problemă care reiese din datele prezentate de CNP (vezi tabelul).

tabel2

În primul rând, sare imediat în ochi faptul că deficitul balanței comerciale ar urma să se majoreze de la circa 4% din PIB în 2014 până la 7% din PIB-ul pe care ar urma să-l atingem prin 2020. Așa majorat cum e el și cu tot ritmul de creștere al economiei remarcabil în context european. De reținut, 2014 a fost ultimul an al perioadei prezentate în care ritmul de creștere al exporturilor s-a situat peste cel al importurilor.

Culmea, însă, nu relațiile cu țările UE sunt marea problemă în evoluțiile pe următorii patru ani, în care deficitul comercial ar urma să crească de la circa 10 miliarde de euro în prezent la peste 15 miliarde de euro. Dacă se face raportarea la PIB, se poate observa o anumită recuperare a poziției față de acestea, cu readucerea sub 5% a deficitului aferent.

Problema este modificarea destul de rapidă și de susținută a soldului pe relația non-UE, unde de la un plus de jumătate de procent din PIB consemnat în 2014, am trecut la echilibru anul trecut, urcăm spre 0,7% din PIB pe anul în curs și ne ducem către o triplare, la peste două procente pe minus din PIB în 2020.

Ceea ce ridică o problema esențială: ce fel de creștere avem în vedere, dacă ea se conjugă cu o pierdere evidentă de competitivitate cu economiile emergente. Adică să fim o piață de desfacere pentru UE mai treacă-meargă, dacă tot ne susține prin fonduri de coeziune și ne ajută să ne dezvoltăm. Dar să mai devenim și un perdant net față de restul lumii nu prea e de interes. Nici pentru noi și nici chiar pentru UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.12.2016

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    26.12.2016, 12:53 pm

    Cred c’-am m-ai atins ,,subiectul”…CNP,CE,BNR,BM,FMI, Consiliul Fiscal, SAR, SUPEREXTRASPECIALIŞTIIALARMISTOPROPAGANDIŞTI, alţii…

    Mai întîi de toate de studiat prognozele din 2012 ale CNP (nu mă deranjează şi pe cele ale FMI, BM, CE) pentru următorii patru ani (2013-2016):

    http://cnp.ro/user/repository/prognoza_2012-2016_varianta_de_toamna_2012.pdf

    (a mai fost una gen ,,preliminară” care a stat la baza construirii Proiectului de Buget 2013, dar a dispărut de pe site)

    De comparat cu ceea ce s-a … ,,obţinut” în mod real în perioada 2013-16.

    După care (dacă n-om fi prea dezamăgiţi/ dezumflaţi) şi prognozele pentru pînă-n 2020…Dar n-ar mai avea acelaşi ,,farmec”, nu-i aşa? Adică: ,,Atenţie!…” şi-ar putea pierde din …atenţie…

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult

Stiri

Pilonul 2 de pensii – cel mai bun randament anual din ultimii 9 ani, de 11,8% în 2019

Adrian N Ionescu

Cele 7 fonduri de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul 2) au realizat în 2019 un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanţă din ultimii… Mai mult

Europa

UE a tăiat Turciei 75% din fondurile de preaderare. Președintele Erdogan cere UE să-i sprijine politica față de Libia

Iulian Soare

Uniunea Europeană a tăiat dramatic în acest an din fondurile dedicate asistenţei de preaderare pentru Turcia din cauza unei dispute pe tema forajelor de gaze… Mai mult

Europa

Airbus a efectuat primele decolări complet automatizate, pe baza recunoaşterii vizuale

Iulian Soare

Grupul aeronautic Airbus a anunţat vineri că efectuat cu succes prima decolare bazată pe recunoaştere vizuală, complet automatizată, cu un avion de test din familia… Mai mult

Europa

Libia: Şeful guvernului cere o forţă militară internaţională împotriva ofensivei mareșalului Khalifa Haftar

Iulian Soare

Şeful guvernului libian de uniune naţională (GNA), Fayez al-Sarraj, a cerut desfăşurarea unei ”forţe internaţionale de protecţie” în Libia în cazul în care mareşalul Khalifa… Mai mult

Stiri

Administrația Donald Trump relaxează standardele nutriționale din școlile americane, impuse de fosta prima doamnă Michelle Obama

Iulian Soare

Departamentul Agriculturii SUA (USDA) a luat măsuri pentru relaxarea meniurilor cantinelor școlare din colegiile americane, renunțând la standardele de nutriționale introduse la inițiativa fostei Prime… Mai mult

Europa

Kristalina Georgieva – FMI: Inegalitățile sociale pot duce la o criză globală la fel de „tulburătoare” ca aceea de acum 100 de ani

Adrian N Ionescu

Lumea riscă o criză cel puțin la fel de profundă, în deceniul următor, ca aceea declanșată în acum 100 de ani, cunoscută ca „Marea Depresie”.… Mai mult