fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Analiză

Scăderea exporturilor a fost dublă față de cea a importurilor în august: Deficitul comercial la 8 luni – 11,5 miliarde de euro

Deficitul balanței comerciale a urcat la circa 11,5 miliarde de euro după primele opt luni ale anului ( 5,3% din PIB estimat pentru anul în… Mai mult

12.10.2020

Prognoza pentru 2020 – atenție la PIB și la balanța comercială!

de Marin Pana 20.12.2016

Grafic financiar

Grafic financiar

Potrivit datelor oficiale publicate de Comisia Națională de Prognoză, Produsul Intern Brut al României ar urma să crească cu aproape 19% în următorii patru ani.

Simultan, balanța comercială ar urma să se deterioreze până la -7% din PIB, pe fondul unei pierderi relative de competitivitate în raport cu țările din afara Uniunii Europene.

Cele zece procente în plus ale PIB în euro

Ceea ce atrage atenția la prognoza de creștere economică făcută de CNP nu este nivelul de peste patru procente care ar urma să fie păstrat până în 2020, ci diferența care apare la translarea cifrelor din lei în euro.

Astfel prezentat, avansul PIB ar urma să se situeze la peste 7% în intervalul 2017 – 2019, pentru a se reduce ușor până la 6,2% în 2020 (vezi tabelul).

tabel1

Rezultatul menținerii acestui decalaj sistematic între creșterea reală în lei și cea exprimată în euro (18,9% pe patru ani în lei față de 30,8% pe aceaiași patru ani în euro) ar fi un spor de zece la sută provenit din ameliorarea raportului de curs de schimb mediu de la 4,49 lei pe anul în curs până la 4,42 lei în 2019 – 2020.

Cu alte cuvinte, pentru un observator din Zona Euro, creșterea întrevăzută pentru România pe următorii patru ani apare ca spectaculoasă. Numai că ea depinde în mod esențial de stabilitatea raportului dintre euro și leu, mai exact de transmiterea unei părți din creșterea economică în păstrarea și chiar ameliorarea discretă a cursului de schimb.

Pentru a avea o referință în materie, așa ceva nu ar fi posibil la colega de aderare de la sud de Dunăre, care și-a legat leva la un curs de schimb fix în raport cu moneda unică europeană (1,9596 leva = 1 euro, respectiv paritatea fostei mărci germane).

Partea bună este că noi am adoptat un regim de curs flotant și avem posibilitatea de a ne apropia mai rapid de nivelul de trai din Zona Euro. Partea proastă este că ne-am asumat și riscul unor eventuale derapaje pe curs, dacă ne apucăm să acordăm venituri fără acoperire în rezultatele din economie. Caz în care toată prognoza de PIB făcută de CNP în lei va trebui rescrisă în jos la valorile în euro. Odată cu valoarea tuturor activelor românești și cu majorarea ratelor la creditele luate în valută.

Ceva nu se leagă la balanța comercială

Să zicem, însă, că totul va merge bine iar România va reuși performanța de a-și crește în doar patru ani PIB-ul real cu aproape 19% iar PIB-ul în euro (cât se poate de real pentru cei din Zona Euro, după ce îl ajustăm cu inflația de acolo) cu peste 30%.Totuși, există o problemă destul de însemnată pe partea de competitivitate, problemă care reiese din datele prezentate de CNP (vezi tabelul).

tabel2

În primul rând, sare imediat în ochi faptul că deficitul balanței comerciale ar urma să se majoreze de la circa 4% din PIB în 2014 până la 7% din PIB-ul pe care ar urma să-l atingem prin 2020. Așa majorat cum e el și cu tot ritmul de creștere al economiei remarcabil în context european. De reținut, 2014 a fost ultimul an al perioadei prezentate în care ritmul de creștere al exporturilor s-a situat peste cel al importurilor.

Culmea, însă, nu relațiile cu țările UE sunt marea problemă în evoluțiile pe următorii patru ani, în care deficitul comercial ar urma să crească de la circa 10 miliarde de euro în prezent la peste 15 miliarde de euro. Dacă se face raportarea la PIB, se poate observa o anumită recuperare a poziției față de acestea, cu readucerea sub 5% a deficitului aferent.

Problema este modificarea destul de rapidă și de susținută a soldului pe relația non-UE, unde de la un plus de jumătate de procent din PIB consemnat în 2014, am trecut la echilibru anul trecut, urcăm spre 0,7% din PIB pe anul în curs și ne ducem către o triplare, la peste două procente pe minus din PIB în 2020.

Ceea ce ridică o problema esențială: ce fel de creștere avem în vedere, dacă ea se conjugă cu o pierdere evidentă de competitivitate cu economiile emergente. Adică să fim o piață de desfacere pentru UE mai treacă-meargă, dacă tot ne susține prin fonduri de coeziune și ne ajută să ne dezvoltăm. Dar să mai devenim și un perdant net față de restul lumii nu prea e de interes. Nici pentru noi și nici chiar pentru UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.12.2016

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    26.12.2016, 12:53 pm

    Cred c’-am m-ai atins ,,subiectul”…CNP,CE,BNR,BM,FMI, Consiliul Fiscal, SAR, SUPEREXTRASPECIALIŞTIIALARMISTOPROPAGANDIŞTI, alţii…

    Mai întîi de toate de studiat prognozele din 2012 ale CNP (nu mă deranjează şi pe cele ale FMI, BM, CE) pentru următorii patru ani (2013-2016):

    http://cnp.ro/user/repository/prognoza_2012-2016_varianta_de_toamna_2012.pdf

    (a mai fost una gen ,,preliminară” care a stat la baza construirii Proiectului de Buget 2013, dar a dispărut de pe site)

    De comparat cu ceea ce s-a … ,,obţinut” în mod real în perioada 2013-16.

    După care (dacă n-om fi prea dezamăgiţi/ dezumflaţi) şi prognozele pentru pînă-n 2020…Dar n-ar mai avea acelaşi ,,farmec”, nu-i aşa? Adică: ,,Atenţie!…” şi-ar putea pierde din …atenţie…

Lăsați un comentariu


Europa

Moment istoric în Biserica Catolică: Papa Francisc se pronunță în favoarea parteneriatului civil între persoanele de același sex. „Sunt copiii Domnului și au dreptul la familie”

Iulian Soare

Papa Francisc a declarat într-un documentar difuzat miercuri că susține parteneriatul civil între persoanele de același sex. Declarația este contrară poziției oficiale a Vaticanului în… Mai mult

Stiri

Marile orașe intră pe rând în scenariul roșu: Craiova se alătură Clujului și Capitalei, se pregătește Timișoara

Razvan Diaconu

Județul Alba și Capitala au depășit incidența cumulată de 3 cazuri de Covid-19 în 14 zile, iar alte două județe – Harghita și Cluj –… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis respinge, din nou, amânarea alegerilor generale

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, din nou, că alegerile generale trebuie să aibă loc la termen, pe 6 decembrie, așa cum a stabilit guvernul… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății anunță că spitalele intră în evaluare pentru raportările pe infecții nosocomiale la bolnavii Covid

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru (foto), a anunțat miercuri că toate spitalele intră în evaluare pentru a se stabili dacă au existat infecţii nosocomiale la pacienţii… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor anunță noi măsuri fiscale: amânarea plății taxelor până pe 25 decembrie, rambursare TVA cu control ulterior până în 25 ianuarie 2021

Vladimir Ionescu

Depunerea declaraţiilor fiscale de către firme va fi amânată până pe 25 decembrie 2020, iar rambursarea TVA cu control ulterior ar putea fi prelungită până… Mai mult

Stiri

Bucureștiul, orașul din Europa cel mai afectat de poluare, după Londra: se pierd 3.000 de euro, anual, pe cap de locuitor

Raluca Florescu

În București, poluarea aerului generează pierderi de 3.000 de euro, anual, pe cap de locuitor din cauza morților premature, a zilelor de muncă pierdute și… Mai mult

Europa

Nassim Taleb, către millenniali: Nu am scos 2 miliarde de oameni din sărăcie datorită ONG-urilor, ci datorită capitalismului. Deveniți antreprenori

Vladimir Ionescu

Tinerii ar trebui să privească deschiderea unei afaceri drept o modalitate de a ”salva lumea”, respectiv de a reduce sărăcia, a afirmat Nassim Taleb, fost… Mai mult