Banca Mondială (BM) anticipează pentru acest an o creştere de 2,9% a economiei României, cu 0,3 puncte procentuale sub estimarea din iunie anul trecut, potrivit prognozei economice globale a instituţiei financiare internaţionale dată publicității marți.
Instituţia a revizuit uşor şi estimarea referitoare la creşterea economică din 2014, la 2,6%, de la un nivel de 2,7% anticipat în octombrie, redus de la 2,8% în iunie.
Necunoscutele ecuației economice: șomaj, Rusia, prețul petrolului
„În Ungaria şi România, creşterea economică va fi alimentată mai mult de cererea internă, susţinută de îmbunătăţirea condiţiilor pe piaţa muncii şi de încrederea populaţiei, precum şi de investiţiile publice în infrastructură, finanţate în mare parte de Uniunea Europeană”, se arată în raportul Băncii Mondiale.
În ţările importatoare de petrol din Europa Centrală şi de Est (ECE), întărirea treptată a zonei euro, măsurile monetare de susţinere a redresării şi declinul preţurilor energiei vor susţine activităţile în industrie şi creşterea exporturilor.
În ţările din sudul şi estul Europei, între care Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Serbia, cererea externă va rămâne principalul motor de creştere, consumul şi încrederea oamenilor de afaceri fiind în continuare scăzute, din cauza incertitudinilor politice, a şomajului ridicat şi a nivelului ridicat al creditelor neperformante.
Interzicerea de către Rusia a importurilor de alimente din UE poate afecta unele dintre ţările baltice, Ungaria şi Polonia, în măsură diferită.
Inflaţia a început să încetinească în multe state aflate în dezvoltare, ca efect al declinului preţurilor materiilor prime şi, în unele state, precum Brazilia, al măsurilor de descurajare a creşterii exagerate a creditării.
În Ungaria, România şi Serbia, inflaţia a coborât sub ţintele inferioare ale băncilor centrale, pe fondul unei creşteri economice anemice, notează Banca Mondială.
La orizont, deflație
Multe state din Europa Centrală şi de Est sunt aproape de deflaţie, din cauza reducerii semnificative a preţurilor reglementate ale energiei (în Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria şi Macedonia), precum şi a declinului preţurilor alimentelor şi carburanţilor, se arată în raport.
Scăderea preţurilor alimentelor reflectă producţiile agricole mari, în special în Bulgaria şi România, dar şi nivelul scăzut al cererii, din cauza interzicerii de către Rusia a importurilor de alimente.
Mai multe bănci centrale au redus dobânzile la minime istorice, pentru a susţine creşterea economică, în a doua jumătate a anului 2014. Totuşi, nivelul ridicat al creditelor în valută şi îndatorarea externă au limitat capacitatea băncilor centrale din regiune de a susţine creşterea economică, întrucât reducerea dobânzilor implică riscul unor deprecieri mari ale monedelor.
Credite neperformante, rate de creștere economică
Într-un număr de state, sistemele bancare continuă să fie afectate de nivelul ridicat al împrumuturilor neperformante şi 14 din 20 de ţări cu cea mai mare pondere a acestor credite sunt în Europa şi Asia Centrală, în frunte cu Kazahstan, Serbia, Albania, Bulgaria, România şi Ucraina.
Chiar dacă aceste împrumuturi par să fie bine provizionate şi susţinute de un nivel adecvat al capitalului bancar, afectează activităţile de creditare pentru investiţii şi crearea de locuri de muncă, iar autorităţile au început să ia măsuri, menţionează Banca Mondială.
În Ucraina, autorităţile, cu sprijinul financiar şi tehnic al FMI şi al Băncii Mondiale, modifică cadrul legal pentru a facilita eliminarea creditelor neperformante.
Mai multe ţări din regiune, respectiv Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Rusia şi Slovacia, au fost reclasificate anul trecut de Banca Mondială în categoria ţărilor cu venituri ridicate.
Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, care include aceste ţări, Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente, Banca Mondială anticipează pentru 2015 o creştere economică de 3% şi 3,6% în 2016.
Pentru regiunea Europa Centrală şi de Est, în care este inclusă şi România, Banca Mondială anticipează în acest an o creştere economică de 2,4%, urmată de un avans de 2,8% în 2016.
Regiunea Europa Centrală şi de Est include Albania, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Georgia, Kosovo, Lituania, Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Muntenegru, România şi Serbia.
Instituţia estimează creştere economică de 1,1% pentru Bulgaria în acest an, urmată de o accelerare la 2% anul următor, în timp ce pentru Ungaria rata de creştere va fi de 2% în 2015 şi 2,5% anul următor.
Pentru Republica Moldova, BM anticipează un avans al PIB mai accelerat, de 3% pentru anul în curs şi de 3,5% în 2016.
În Turcia, creşterea economică se va situa la 2,4% în acest an, dar va urca la 3,5% anul următor.
Ucraina va înregistra în 2014 o contracţie economică de 2,3%, ca urmare a crizei prin care trece ţara, urmând să revină pe creştere anul următor, când PIB va urca cu 3,5%, conform estimărilor din raport.
Pentru Polonia, BM aşteaptă creştere puternică atât în acest an, cât şi în 2016, de 3,2%, respectiv 3,3%. În Cehia, avansul PIB va fi mai lent, de 2,7% anul acesta şi în cel viitor.
Rusia va înregistra în acest an o contracţie a PIB de 2,9%, urmată de o creştere de numai 0,1% în 2016.
La nivel global, economia va creşte în acest an cu 3% şi cu 3,3% în 2016, susţinută de redresarea treptată a ţărilor cu venituri ridicate, preţul scăzut al petrolului şi atenuarea factorilor negativi din ţările în dezvoltare, notează BM.
Zona euro va consemna creştere economică de 1,1% în acest an şi de 1,6% în 2015.
În Statele Unite, Banca Mondială prognozează o creştere a PIB de 3,2% în 2015 şi de 3% anul viitor.
Pentru China este anticipat un avans de 7,1% în acest an, urmat de o creştere de 7% în 2016.
Urmărește-ne pe Google News
