Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB se va situa la cel puţin 8% pe perioada 2017 – 2020, potrivit prognozei preliminare de toamnă date publicităţii de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).
Explicaţia acestei diferenţe semnificative constă în estimarea unei evoluţii în scădere a cursului de schimb euro/leu pentru următorii patru ani, după cum se poate vedea în tabelul următor:
Practic, toată această proiecţie depinde esenţial de raportul de forţe dintre leu şi moneda unică europeană, lucru ce va trebui avut în vedere în contextul în care ne aflăm deja în faţa pragului de 4,60 lei/euro iar soldul negativ al contului curent va creşte, potrivit aceleiaşi prognoze a CNP de la circa 4 miliarde de euro în 2016 la aproape 5 miliarde de euro în 2017 şi chiar peste această valoare în 2018.
(Citiți și: ”Costul îndatorării statului crește și trage și cursul euro după el”)
Fără a intra în detalii tehnice ceva mai complicate, trebuie remarcată, în context, şi poziţionarea total în afara valorilor din perioada 2015 – 2021 a deflatorului pe anul în curs cu care se ajustează rezultatul PIB în preţuri curente, majorat recent cu 22 de miliarde de lei (de la 815 miliarde lei la 837 miliarde lei). Mai ales că acesta a fost reevaluat de la 2,0 în prognoza de primăvară la 4,1 în cea curentă, de toamnă.
Prognoza pe salarii
Câştigul salarial mediu net lunar ar urma să treacă pragul de 3.000 de lei până în anul 2021, cota de 500 de euro/lună fiind deja bifată în anul curent, cea de 600 de euro/lună în 2019 şi cea de 700 de euro/lună în anul 2021.
Evident, aceste creşteri depind şi ele de reducerea cursului de schimb euro/leu dar şi de păstrarea inflaţiei în jurul valorii optime din punct de vedere teoretic (de 2%) şi chiar sub valoarea centrală a intervalului ţintit de BNR, respective 2,5 puncte procentuale +/- 1%.
Oricum, se poate remarca diminuarea undeva la jumătate şi sub jumătate a ritmului de creştere a salariilor, care va fi în anii următori mult mai aproape de creşterea PIB, respectiv de posibilităţile reale ale economiei.
Din păcate, proiecţia de inflaţie anuală făcută de specialiştii băncii centrale până în trimestrul II 2019 nu prea seamănă cu datele furnizate de CNP. Valoarea centrală a intervalului de incertitudine calculat de aceştia pentru IPC se situează undeva în jur de 3% iar valorile sunt încă şi mai mari în prima jumătate a anului 2019.
Valorile avansate de către CNP în prognoza preliminară de toamnă şi utilizate de Executiv pentru programarea economică viitoare, inclusiv pentru întocmirea bugetului pe anul 2018 ( împreună cu proiecţia pe trei ani solicitată de practica europeană în materie) se regăsesc în viziunea BNR doar la limita de jos a intervalului de incertitudine calculat. Ceea ce ar impune cu maximă necesitate realizarea celui mai optimist scenariu cu putinţă, inclusiv din perspectiva evoluţiilor (evident, incontrolabile) de pe piaţa mondială.
(Citiți și: ”Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea”)
Aşadar, cu ochii la prognoza CNP, nu ne rămâne decât să ţinem pumnii strânşi în privinţa creşterii economice foarte robuste şi a inflaţiei interne ideale în condiţii de majorare a salariului mediu spre valoarea de 700 de euro.
Precum şi să ne imaginăm cum o scadă cursul de schimb euro/leu timp de patru ani înapoi spre valoarea de 4,50 lei/euro în 2021.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
1.Cresterea economica va fi categoric consumatorista – urmare a disparitiei investitorilor industriali straini dupa 2008, astfel ca va fi generatoare de devalorizarea leului, de cresterea inflatiei si a datoriei externe.Cita vreme investitiile straine se rezuma la domeniul comercial – supermarketuri, prognoza oficiala este falsa si foarte …inghetata.Fara o crestere industriala anuala de minim 2 la suta ca pina in 2008, salariile vor stagna sau vor creste doar in citeva domenii – in care si azi sint mult peste medie.
2.Exista totusi o sansa (oarecum) „perversa” de accelerare a dezvoltarii economice si industriale, ca urmare a cresterii nemasurate a salariilor la primarii, daca d-l Dragnea va avea INTELEPCIUNEA de a le spune primarilor:salariile vostre trebuie sustinute prin efortul PRIMARIILOR de dezvoltare industriala si agricola, iar nu prin suplimentari de la Guvern unde nu avem bani…
Se pare ca „viclenia” de care a fost acuzat mereu d-l Dragnea da rezultate economice pozitive prin majorarea salariilor primariilor, fiind o masura de bun augur pentru Romania.
3.Pacalindu-le si punindu-le la munca intr-un mod viclean, total neasteptat de ele, mai este nevoie si de proiectul de tara, care sa puna la dispozitia „LOCALILOR”, instrumentele si tehnicile speciale de lucru, care sa asigure aceasta dezvoltare industriala si agricola rapida.In caz contrar, pina cind fiecare primar va invata pe pielea sa modalitatile si tehnicile de dezvoltare, Romania mai are nevoie de inca un deceniu de „scoala a dezvoltarii”.Aceasta deoarece este greu de invatat totul intr-o legislatura, dupa care vine alt primar nepregatit economic care o ia de la capat cu scoala.Iar dezvoltarea locala asteapta si astepta ca si pina acum pe cei care sa o faca…