Antreprenorul român din 2021 este bărbat, cu vârsta între 45 şi 60 de ani, are pregătire economică la nivel de studii universitare sau postuniversitare, experienţa sa antreprenorială medie depăşeşte 20 de ani, nu prea lucrează în parteneriat și este unic proprietar al afacerii, reiese dintr-un studiu profil realizat de CNIPMMR în cadrul Cartei Albe a IMM-urilor.
„Am realizat un scurt profil al întreprinzătorului din 2021. El arată că întreprinzătorul român este bărbat, între 45 şi 60 de ani, deci o vârstă destul de înaintată, credem că ar trebui să reuşim să coborâm această vârstă a iniţiativei antreprenoriale. Ne bucură să vedem că întreprinzătorul român are pregătire economică, respectiv la nivel de studii universitare sau postuniversitare, experienţa antreprenorială medie este de peste 20 de ani. Nu prea lucrează în parteneriat întreprinzătorii români şi sunt unici proprietari ai afacerii, implică însă membrii familei şi alocă 40 de ore de lucru pentru afacere”, a declarat miercuri preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.
Principalele evoluţii contextuale cu influenţă negativă asupra activităţii IMM-urilor reliefate în Carta Albă vizează:
- pandemia de coronavirus – 67,74%;
- birocraţia excesivă – 39,96%;
- predictibilitatea redusă a mediului pentru IMM-uri – 39,61%;
- politicile statului de sprijinire a firmelor şi populaţiei în contextul actual – 38,53%;
- insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului etc. de a gestiona problemele economice – 34,41%.
De asemenea, incertitudinile evoluţiilor viitoare au fost semnalate de 51,08% dintre IMM-uri, urmate de scăderea cererii interne (46,59%), pregătirea şi menţinerea personalului (43,55%), birocraţia (41,94%), concurenţa neloială (40,86%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (35,66%), fiscalitatea excesivă (30,82%).
„Cam aceleaşi probleme au fost şi în 2020, cu singura diferenţă că în anul 2021 a reintrat pe tapet acea problemă a pregătirii şi menţinerii personalului pe care o vedem nu numai pentru România, ci şi pentru Marea Britanie şi la nivel european, şi a fost înlocuită acea suspendare temporară a activităţii din cauza situaţiei Covid-19”, a comentat Florin Jianu.
Accent pe fonduri europene și progres la digitalizare
2021 a însemnat o cădere a evaluării pozitive din partea mediului de afaceri cu privire la dezvoltarea afacerilor. Astfel, numai 7,9% din organizaţii au estimat că evoluţia mediului de afaceri va fi favorabilă dezvoltării business-urilor lor, faţă de 11% în 2020.
În ceea ce privește intențiile antreprenorilor, ei plănuiesc să se axeze pe obținerea de fonduri europene.
Două lucruri îmbucurătoare în 2021: 6 din 10 întreprinzători intenţionează să acceseze fonduri structurale; practic numărul se dublează faţă de 2020, când numai din 3 din 10 doreau acest lucru. Iată că una din soluţiile depăşirii pandemiei e reprezentată în continuare de fondurile structurale. Alt lucru îmbucurător la care băncile şi Fondul Naţional de Garantare în principal au avut un real succes şi au pus umărul este faptul că a scăzut numărul companiilor care se autofinanţează. Numai 4 din 10 se autofinanţează, de undeva de la 6 din 10, câte erau în 2020″, a susţinut şeful CNIPMMR.
Alte evoluții pozitive semnalate vizează adopția tehnologiilor digitale. 7 din 10 IMM folosesc computerele, e-mailurile, internetul, social media.
De asemenea, creşte numărul şi celor care au site propriu, care realizează tranzacţii online, toate aceste lucruri ”arătând o evoluţie pozitivă a mediului de afaceri şi a digitalizării IMM-urilor”, a punctat Florin Jianu.
La capitolul informatizare, 6 din 10 folosesc softuri de operare de afaceri. Jumătate din IMM-uri folosesc semnătura electronică.
Florin Jianu a precizat că, pentru fondurile europene, IMM-urile sunt interesate în continuare de achiziţia de noi echipamente şi tehnologii, de dezvoltarea de noi produse şi servicii şi de dezvoltarea afacerilor prin îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor.
„Fondurile europene, fie că sunt din perioada 2014-2020, din cadrul financiar multianual 20231-2027 sau din PNRR, reprezintă o provocare pentru mediul de afaceri românesc, pentru noi, ca societate, dar reprezintă şi şansa noastră de dezvoltare”, a adăugat preşedintele Consiliului.
Carta Albă reprezintă o analiză a sectorului IMM din România, ce prezintă situaţia de ansamblu a mediului de afaceri în anii 2020 şi 2021, impactul COVID, dificultăţile cu care se confruntă IMM-urile, nevoile şi sursele lor de finanţare, modalitatea în care inovează, intenţia de accesare de fonduri nerambursabile sau criteriile de care ţin cont în alegerea partenerului de business, constituind baza pentru propuneri de strategii cu privire la viitoarele direcţii de susţinere şi dezvoltare ale mediului de afaceri românesc.
