La obiect

Creşterea salariului mediu real revine (nesustenabil) peste pragul de 10%. Evoluția pe domenii

Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2018 a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de… Mai mult

10.06.2019

Analiză

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8%… Mai mult

09.06.2019

La obiect

Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare.  Un moment de… Mai mult

07.06.2019

Analiză

Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

06.06.2019

Cronicile

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

de Alexandra Pele , 25.11.2018

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”.

În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a acestora a crescut cu 28,8%, reiese dintr-un raport realizat de Comisia Europeană.

Perspectiva de dezvoltare a IMM-urilor de la nivel local este pozitivă, iar Comisia Europeană se aşteaptă ca avansul valorii adăugate generate să continue şi în perioada 2018-2019. În ceea ce priveşte evoluţia locurilor de muncă, acestea ar urma să înregistreze o creştere moderată, de 1,6% pe an în intervalul 2017-2019.

Până în 2019, IMM-uri locale vor crea 88.000 de noi locuri de muncă, de aproape şapte ori mai multe decât marile companii.

România performează peste media europeană la capitolul antreprenoriat, în linie cu media UE în ceea ce priveşte a doua şansă, administrarea receptivă, accesul la achiziţii publice şi internaţionalizare. La alte patru capitole, România este sub medie: accesul la finanţare, provocările legate de mediu, piaţa unică şi competenţe şi inovare. Indicatorii analizaţi de executivul european se referă, în principal, la sprijinul pe care îl acordă statele membre pentru dezvoltarea companiilor mici şi mijlocii.

„Politicile dedicate IMM-urilor ar trebui să prioritizeze competenţele şi inovarea şi piaţa unică. Îmbunătăţiri în aceste sectoare ar pune bazele progresului în ceea ce priveşte internaţionalizarea şi accesul la finanţare”, notează Comisia Europeană.

Dimensiunea legată de antreprenoriat se referă la promovarea spiritului antreprenorial prin introducerea de programe naţionale pentru dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor antreprenoriale, în special în rândul tinerilor.

A doua şansă” vizează îndeplinirea recomandărilor europene de a limita la un an durata necesară finalizării tuturor procedurilor judiciare de lichidare a unei întreprinderi în caz de faliment nefraudulos.

Administrarea receptivă” se referă la simplificarea birocraţiei în relaţia IMM-urilor cu instituţiile publice. „

Accesul la achiziţiile publice” se referă la reducerea obstacolelor privind participarea la licitaţiile publice.

Accesul la finanţare” se referă la sprijinul public pentru schemele de garantare sau pentru cofinanţarea de microcredite.

Piaţa unică” se referă la insttiuirea de ghişee unice operaţionale care să le permită furnizorilor de servicii să efectueze formalitățile administrative pe cale electronică atunci când doresc să desfășoare activități în întreaga Europă.

Competenţe şi inovare” se referă la sprijinirea eforturilor IMM-urilor de a dobândi know-how în special în domeniul inovării.

Transformarea provocărilor legate de mediu în oportunități” se referă la furnizarea de finanţări în favoarea eficienţei energetice.

Sprijinirea internaționalizării” se referă la promovarea exporturilor.

Caracteristicile IMM-urilor românești – din concluziile Raportului CE:

  • România se află pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte numărul de companii la mia de locuitori – 29, faţă de 57 media din UE.
  • Valoarea adăugată generată de IMM-urile din România este de 51,3%, al treilea cel mai scăzut nivel din UE. Pe de altă parte, aceste companii angajează 65,8% din totalul salariaţilor, aproape de media europeană de 66,4%. Totuşi, IMM-urile de la nivel local au în prezent mai puţini angajaţi decât înainte de criză.
  • În perioada 2013-2017, valoarea adăugată generată de IMM-urile locale a înregistrat un avans de 28,8%, mult peste evoluţia valorii adaugate generată de companiile mari, de 19,7%.
  • Contribuţia companiilor mici şi mijlocii de la nivel local la creşterea PIB a fost de 16%, al treilea cel mai redus nivel din UE şi departe de media de 29%.
  • Productivitatea angajaţilor IMM-urilor a scăzut cu 2,6% în intervalul 2008-2017, în vreme ce productivitatea de la nivel naţional a înregistrat un avans de 42,8%. Acest lucru s-a mai întâmplat doar în cinci state. La nivel european, productivitatea IMM-urilor a înregistrat un avans de 11,6% în perioada analizată, în vreme ce media la nivelul întregii economii europene a fost de 14,4%.
  • Cele mai dinamice IMM-uri sunt cele din IT, unde valoarea adăugată a înregistrat un avans însemnat în ultimul deceniu şi unde există cel mai mare potenţial de atragere a unor finanţări străine.
  • Media netă a apariţiei de noi companii mici şi mijlocii (numărul de IMM-uri nou-înfiinţate minus numărul de IMM-uri care îşi încetează activitatea) este de 1,4% în România, aproape de media europeană, de 1,5%.
  • IMM-urile din România au o mare problemă atunci când vine vorba de finanţare. Doar opt acorduri de finanţare venture capital au fost încheiate în perioada 2015-2017, potrivit datelor Comisie Europene.
  • Internaţionalizarea afacerilor: Doar 1,3% din exporturile României din 2015 au fost realizate de IMM-uri.

Executivul european este însă optimist în ceea ce priveşte viitorul IMM-urilor din România. Valoarea adăugată generată de acestea ar urma să înregistreze un avans de 18,9% până în 2019, cel mai ridicat nivel din UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

DNA îl contrazice pe procurorul Stan: nu și-a dat acordul pentru retragerea apelurilor în dosarele Hrebenciuc și Sebastian Ghiță

Mariana Bechir

Gheorghe Stan, fostul şef al controversatei Secții pentru anchetarea magistraţilor (SIIJ), a declarat într-un interviu publicat marți că retragerea apelurilor din dosarele lui Viorel Hrebenciuc… Mai mult

Stiri

Moțiunea de cenzură a fost respinsă, opoziției i-au lipsit 33 de voturi

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a respins, marți, moțiunea de cenzură depusă de partidele de opoziție împotriva Guvernului Dăncilă. Au fost exprimate 200… Mai mult

Stiri

Darius Vâlcov nu poate părăsi țara – a fost pus sub control judiciar în dosarul instrumentat de DIICOT

Vladimir Ionescu

Procurorii DIICOT au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și l-au pus sub control judiciar pentru 60 de zile pe Darius Vâlcov pentru că… Mai mult

Digital

Antonia – primul funcționar virtual din România – devine hologramă cu bani europeni

Vladimir Ionescu

Antonia, primul „public virtual din România, dezvoltat de Primăria Cluj-Napoca, va fi upgradată și va deveni hologramă, printr-un  proiect finanțat cu fonduri europene. Antonia a… Mai mult

Stiri

Campanie de strângere de fonduri pentru profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu leucemie

Redacţia

Profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu un tip de cancer agresiv al sângelui, are nevoie de un transplant de celule stem, fiind singura sa șansă de… Mai mult

Stiri

Procurorul general al SUA: Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil

Razvan Diaconu

Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice și statul de drept, a declarat procurorul… Mai mult

Stiri

Dan Suciu, BNR: Administrația publică reacționează predictibil doar 30% din timp

Vladimir Ionescu

Administrația publică din România are capacitatea de a reacționa predictibil doar 30% din timp, în restul situației fiind necesare reacții rapide cauzate de crize și… Mai mult