Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Chestiunea

”România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni” – Declarațiile ”greilor” la final de summit

Președintele Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o conferință de presă comună la finalul summit-ului UE… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

Summit UE – Declarația de la Sibiu

La finalul sesiunii plenare a Summit-ului UE a fost dată publicității Declarația de la Sibiu. Aceasta conține cele 10 angajamente despre care cursdeguvernare.ro a scris… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

A început summit-ul UE de la Sibiu – cele mai semnificative momente și declarații

La sediul Primăriei Sibiu a început reuniunea informală a liderilor UE la care se vor trasa liniile generale ale agendei europene pe următorii 5 ani.… Mai mult

09.05.2019

Cronicile
Cronicile

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

de Alexandra Pele , 25.11.2018

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”.

În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a acestora a crescut cu 28,8%, reiese dintr-un raport realizat de Comisia Europeană.

Perspectiva de dezvoltare a IMM-urilor de la nivel local este pozitivă, iar Comisia Europeană se aşteaptă ca avansul valorii adăugate generate să continue şi în perioada 2018-2019. În ceea ce priveşte evoluţia locurilor de muncă, acestea ar urma să înregistreze o creştere moderată, de 1,6% pe an în intervalul 2017-2019.

Până în 2019, IMM-uri locale vor crea 88.000 de noi locuri de muncă, de aproape şapte ori mai multe decât marile companii.

România performează peste media europeană la capitolul antreprenoriat, în linie cu media UE în ceea ce priveşte a doua şansă, administrarea receptivă, accesul la achiziţii publice şi internaţionalizare. La alte patru capitole, România este sub medie: accesul la finanţare, provocările legate de mediu, piaţa unică şi competenţe şi inovare. Indicatorii analizaţi de executivul european se referă, în principal, la sprijinul pe care îl acordă statele membre pentru dezvoltarea companiilor mici şi mijlocii.

„Politicile dedicate IMM-urilor ar trebui să prioritizeze competenţele şi inovarea şi piaţa unică. Îmbunătăţiri în aceste sectoare ar pune bazele progresului în ceea ce priveşte internaţionalizarea şi accesul la finanţare”, notează Comisia Europeană.

Dimensiunea legată de antreprenoriat se referă la promovarea spiritului antreprenorial prin introducerea de programe naţionale pentru dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor antreprenoriale, în special în rândul tinerilor.

A doua şansă” vizează îndeplinirea recomandărilor europene de a limita la un an durata necesară finalizării tuturor procedurilor judiciare de lichidare a unei întreprinderi în caz de faliment nefraudulos.

Administrarea receptivă” se referă la simplificarea birocraţiei în relaţia IMM-urilor cu instituţiile publice. „

Accesul la achiziţiile publice” se referă la reducerea obstacolelor privind participarea la licitaţiile publice.

Accesul la finanţare” se referă la sprijinul public pentru schemele de garantare sau pentru cofinanţarea de microcredite.

Piaţa unică” se referă la insttiuirea de ghişee unice operaţionale care să le permită furnizorilor de servicii să efectueze formalitățile administrative pe cale electronică atunci când doresc să desfășoare activități în întreaga Europă.

Competenţe şi inovare” se referă la sprijinirea eforturilor IMM-urilor de a dobândi know-how în special în domeniul inovării.

Transformarea provocărilor legate de mediu în oportunități” se referă la furnizarea de finanţări în favoarea eficienţei energetice.

Sprijinirea internaționalizării” se referă la promovarea exporturilor.

Caracteristicile IMM-urilor românești – din concluziile Raportului CE:

  • România se află pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte numărul de companii la mia de locuitori – 29, faţă de 57 media din UE.
  • Valoarea adăugată generată de IMM-urile din România este de 51,3%, al treilea cel mai scăzut nivel din UE. Pe de altă parte, aceste companii angajează 65,8% din totalul salariaţilor, aproape de media europeană de 66,4%. Totuşi, IMM-urile de la nivel local au în prezent mai puţini angajaţi decât înainte de criză.
  • În perioada 2013-2017, valoarea adăugată generată de IMM-urile locale a înregistrat un avans de 28,8%, mult peste evoluţia valorii adaugate generată de companiile mari, de 19,7%.
  • Contribuţia companiilor mici şi mijlocii de la nivel local la creşterea PIB a fost de 16%, al treilea cel mai redus nivel din UE şi departe de media de 29%.
  • Productivitatea angajaţilor IMM-urilor a scăzut cu 2,6% în intervalul 2008-2017, în vreme ce productivitatea de la nivel naţional a înregistrat un avans de 42,8%. Acest lucru s-a mai întâmplat doar în cinci state. La nivel european, productivitatea IMM-urilor a înregistrat un avans de 11,6% în perioada analizată, în vreme ce media la nivelul întregii economii europene a fost de 14,4%.
  • Cele mai dinamice IMM-uri sunt cele din IT, unde valoarea adăugată a înregistrat un avans însemnat în ultimul deceniu şi unde există cel mai mare potenţial de atragere a unor finanţări străine.
  • Media netă a apariţiei de noi companii mici şi mijlocii (numărul de IMM-uri nou-înfiinţate minus numărul de IMM-uri care îşi încetează activitatea) este de 1,4% în România, aproape de media europeană, de 1,5%.
  • IMM-urile din România au o mare problemă atunci când vine vorba de finanţare. Doar opt acorduri de finanţare venture capital au fost încheiate în perioada 2015-2017, potrivit datelor Comisie Europene.
  • Internaţionalizarea afacerilor: Doar 1,3% din exporturile României din 2015 au fost realizate de IMM-uri.

Executivul european este însă optimist în ceea ce priveşte viitorul IMM-urilor din România. Valoarea adăugată generată de acestea ar urma să înregistreze un avans de 18,9% până în 2019, cel mai ridicat nivel din UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Viorica Dăncilă: Voi vota la referendum, sunt un susținător al statului de drept

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat miercuri, la Bacău, că va merge duminică la urne şi va vota atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendum.… Mai mult

Europa

Cehia / Proteste de amploare pentru apărarea independenței Justiției și demisia ministrului de resort

Iulian Soare

Aproximativ 50.000 de persoane au manifestat marți în stradă, pentru a apăra independenţa sistemului judiciar și a cere demisia noului ministru al Justiției, Marie Benesova.… Mai mult

Stiri

[P] Falsul PSD cu false fonduri europene

Advertor Point

  PSD își bate joc de români în această campanie electorală ca, de altfel, în orice altă campanie de până acum. Din 42,6 miliarde de… Mai mult

Stiri

www.oprestefrauda.ro – site web unde pot fi semnalate tentativele de fraudare a alegerilor sau referendumului

Vladimir Ionescu

Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat marți lansarea unui site web – www.oprestefrauda.ro – unde pot fi semnalate orice tentative de fraudă sau boicot a… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Viorel Ștefan, numit la Curtea Europeană de Conturi pentru un mandat de 6 ani

Razvan Diaconu

Vicepremierul Viorel Ștefan a fost numit membru al Curții de Conturi Europene pentru un mandat care va începe la 1 iulie 2019 și se va… Mai mult

Stiri

Războiul cu WC-ul din fundul curții: OUG pentru acordarea a 20.000 lei, nerambursabili, locuitorilor din Moldova care nu au acces la apă și canalizare

Vladimir Ionescu

Locuitorii din Moldova ar urma să beneficieze de sprijin financiar nerambursabil în valoare de 20.000 pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire din gospodării, precum și de… Mai mult

Europa

Ungaria nu poate restricționa vânzarea de terenuri către cetățeni din alte state membre – decizie CJUE

Iulian Soare

Restricţiile impuse de Ungaria cu privire la achiziţionarea de terenuri arabile de către cetățeni din alte state membre încalcă drepturile prevăzute de legislaţia europeană, a… Mai mult