La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

de Alexandra Pele , 25.11.2018

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”.

În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a acestora a crescut cu 28,8%, reiese dintr-un raport realizat de Comisia Europeană.

Perspectiva de dezvoltare a IMM-urilor de la nivel local este pozitivă, iar Comisia Europeană se aşteaptă ca avansul valorii adăugate generate să continue şi în perioada 2018-2019. În ceea ce priveşte evoluţia locurilor de muncă, acestea ar urma să înregistreze o creştere moderată, de 1,6% pe an în intervalul 2017-2019.

Până în 2019, IMM-uri locale vor crea 88.000 de noi locuri de muncă, de aproape şapte ori mai multe decât marile companii.

România performează peste media europeană la capitolul antreprenoriat, în linie cu media UE în ceea ce priveşte a doua şansă, administrarea receptivă, accesul la achiziţii publice şi internaţionalizare. La alte patru capitole, România este sub medie: accesul la finanţare, provocările legate de mediu, piaţa unică şi competenţe şi inovare. Indicatorii analizaţi de executivul european se referă, în principal, la sprijinul pe care îl acordă statele membre pentru dezvoltarea companiilor mici şi mijlocii.

„Politicile dedicate IMM-urilor ar trebui să prioritizeze competenţele şi inovarea şi piaţa unică. Îmbunătăţiri în aceste sectoare ar pune bazele progresului în ceea ce priveşte internaţionalizarea şi accesul la finanţare”, notează Comisia Europeană.

Dimensiunea legată de antreprenoriat se referă la promovarea spiritului antreprenorial prin introducerea de programe naţionale pentru dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor antreprenoriale, în special în rândul tinerilor.

A doua şansă” vizează îndeplinirea recomandărilor europene de a limita la un an durata necesară finalizării tuturor procedurilor judiciare de lichidare a unei întreprinderi în caz de faliment nefraudulos.

Administrarea receptivă” se referă la simplificarea birocraţiei în relaţia IMM-urilor cu instituţiile publice. „

Accesul la achiziţiile publice” se referă la reducerea obstacolelor privind participarea la licitaţiile publice.

Accesul la finanţare” se referă la sprijinul public pentru schemele de garantare sau pentru cofinanţarea de microcredite.

Piaţa unică” se referă la insttiuirea de ghişee unice operaţionale care să le permită furnizorilor de servicii să efectueze formalitățile administrative pe cale electronică atunci când doresc să desfășoare activități în întreaga Europă.

Competenţe şi inovare” se referă la sprijinirea eforturilor IMM-urilor de a dobândi know-how în special în domeniul inovării.

Transformarea provocărilor legate de mediu în oportunități” se referă la furnizarea de finanţări în favoarea eficienţei energetice.

Sprijinirea internaționalizării” se referă la promovarea exporturilor.

Caracteristicile IMM-urilor românești – din concluziile Raportului CE:

  • România se află pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte numărul de companii la mia de locuitori – 29, faţă de 57 media din UE.
  • Valoarea adăugată generată de IMM-urile din România este de 51,3%, al treilea cel mai scăzut nivel din UE. Pe de altă parte, aceste companii angajează 65,8% din totalul salariaţilor, aproape de media europeană de 66,4%. Totuşi, IMM-urile de la nivel local au în prezent mai puţini angajaţi decât înainte de criză.
  • În perioada 2013-2017, valoarea adăugată generată de IMM-urile locale a înregistrat un avans de 28,8%, mult peste evoluţia valorii adaugate generată de companiile mari, de 19,7%.
  • Contribuţia companiilor mici şi mijlocii de la nivel local la creşterea PIB a fost de 16%, al treilea cel mai redus nivel din UE şi departe de media de 29%.
  • Productivitatea angajaţilor IMM-urilor a scăzut cu 2,6% în intervalul 2008-2017, în vreme ce productivitatea de la nivel naţional a înregistrat un avans de 42,8%. Acest lucru s-a mai întâmplat doar în cinci state. La nivel european, productivitatea IMM-urilor a înregistrat un avans de 11,6% în perioada analizată, în vreme ce media la nivelul întregii economii europene a fost de 14,4%.
  • Cele mai dinamice IMM-uri sunt cele din IT, unde valoarea adăugată a înregistrat un avans însemnat în ultimul deceniu şi unde există cel mai mare potenţial de atragere a unor finanţări străine.
  • Media netă a apariţiei de noi companii mici şi mijlocii (numărul de IMM-uri nou-înfiinţate minus numărul de IMM-uri care îşi încetează activitatea) este de 1,4% în România, aproape de media europeană, de 1,5%.
  • IMM-urile din România au o mare problemă atunci când vine vorba de finanţare. Doar opt acorduri de finanţare venture capital au fost încheiate în perioada 2015-2017, potrivit datelor Comisie Europene.
  • Internaţionalizarea afacerilor: Doar 1,3% din exporturile României din 2015 au fost realizate de IMM-uri.

Executivul european este însă optimist în ceea ce priveşte viitorul IMM-urilor din România. Valoarea adăugată generată de acestea ar urma să înregistreze un avans de 18,9% până în 2019, cel mai ridicat nivel din UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

UBB, după ce Marcel Boloș a anunțat 4 institute de cercetare: Avem multe institute, puțini cercetători; lipsa unei viziuni poate duce la risipirea fondurilor

Vladimir Ionescu

România are multe institute și puțin cercetători, consideră conducerea Universității Babeș-Bolyai, care solicită autorităților să discute cu universitățile și institutele proiectele majore vizate pentru finanțare… Mai mult

Stiri

Dosarul Microsoft 3 – prejudiciu 51 mil euro – se reia de la zero. Unul dintre judecători s-a pensionat

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis reluarea de la zero a unuia dintre dosarele Microsoft, în care sunt inculpați Dinu Pescariu, Gabriel Sandu,… Mai mult

Stiri

Teoria ministrului Sănătății: înmulțirea cazurilor de autism la copii este efectul plecării părinților la muncă în străinătate

Vladimir Ionescu

Declarația ministrului Sănătății conform căreia avem din ce în ce mai multe cazuri de autism la copii din cauza părinților plecați în străinătate, a generat… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România s-a împrumutat la costuri reduse de pe piețele internaționale

Alexandra Pele

România a reușit să obțină randamente bune la emisiunea de eurobonduri de săptămâna trecută, respectiv la o dobândă medie de 2% pentru obligațiunile cu scadență… Mai mult

Stiri

Strategia investițională a guvernului PNL: Nu mai împărțim banii în 1.000 de proiecte, facem 2-3 proiecte mari

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat că vrea să schimbe filozofia investițiilor publice: în loc ca banii să fie acordați în mai multe locuri,… Mai mult

Europa

Premierul Sloveniei a demisionat. Încep negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară

Iulian Soare

Marjan Šarec (foto), prim-ministrul Sloveniei, și-a anunțat luni seara demisia invocând faptul că actuala coaliție de guvernare este în acest moment incapabilă să îndeplinească așteptările… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar din 2019 a fost de 4,6% din PIB, peste estimările Guvernului

Alexandra Pele

Deficitul bugetar a fost de 4,6% din PIB anul trecut, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea Guvernului la rectificarea din noiembrie. Creșterea peste estimări a… Mai mult