România a înregistrat în 2021 un ritm anual de creștere de 5,9% din PIB, ușor peste media UE, de 5,3% din PIB, însă productivitatea resurselor, un indicator care măsoară capacitatea unui stat de a utiliza eficient materiile prime și tehnologiile în procesul său de dezvoltare, a fost al doilea cel mai redus din UE, potrivit celor mai recente date Eurostat.
Cu alte cuvinte, dezvoltarea economică nu a ținut pasul cu consumul de materiale și materii prime utilizate pentru obținerea ei.
România a avut în 2021 o productivitate a resurselor de 0,8127 echivalent euro pe kilogram, de aproape trei ori sub media UE, de 2,3 euro/kg.
Cu acest nivel ne-am clasat pe penultimul loc în UE, reușind să-i depășim anul trecut pe bulgari, care au înregistrat o scădere a productivității resurselor, în contextul crizei COVID-19.
Productivitatea resurselor este măsurată ca raport între PIB (la paritatea puterii de cumpărare pentru a permite comparația între state) și consumul intern de materiale (DMC).
DMC măsoară, potrivit Eurostat, cantitatea totală de materiale consumate direct într-o economie atât de către întreprinderi pentru producția economică, cât și de către gospodăriile populației.
(Citiți și: ”Scădere dramatică la productivitatea resurselor României în ultimii 20 de ani ”)
Capacitatea de a utiliza cât mai eficient materiile prime ține de tehnologiile utilizate și de nomenclatorul de produse aflate în producție iar influențele se văd în productivitatea muncii și în poluarea mediului înconjurător.
România, ”unică” în UE
Analiza pe termen lung a evoluției DMC și PIB oferă o perspectivă asupra gradului de decuplare dintre DMC (presiune asupra mediului) și PIB (creștere economică).
Graficul de mai jos ilustrează cât de eficiente au fost statele în a-și îmbunătăți consumul de resurse, concomitent cu gradul de dezvoltare.
Linia diagonală reprezintă rate identice de creștere atât a PIB-ului, cât și a DMC. Țările care se află deasupra acestei linii diagonale, cum este și situația României, au avut o creștere a DMC (a consumului de resurse) mai mare decât creșterea economică (PIB-ul). Prin urmare, nu a existat o decuplare a celor două componente.
Sub diagonală sunt toate țările al căror PIB a crescut mai repede decât DMC și care au realizat astfel cel puțin o decuplare relativă a celor doi indicatori. Decuplarea absolută denotă scăderea absolută a DMC în timp ce PIB-ul crește și a fost realizată de multe țări europene în perioada de raportare, inclusiv de economia UE în ansamblu.
În cazul României, productivitatea resurselor a coborât abrupt între 2002 și 2008, perioadă de avânt economic neîntrerupt, ceea ce sugerează o dezvoltare care a pus puțin preț pe eficiență.
Impactul crizei COVID-19 asupra productivității resurselor – contextul european
Productivitatea resurselor a crescut, la nivelul UE, cu 35% în perioada 2000-2021. Această creștere s-a produs în principal odată cu și după criza financiară globală din 2007-2008. Recesiunea cauzată de pandemia de COVID-19 a provocat o scădere moderată a indicatorului.
O analiză a componentelor productivității resurselor, și anume PIB și DMC, ajută la explicarea acestor evoluții, punctează specialiștii Eurostat. Înainte de 2007-2008, PIB-ul și DMC au crescut aproape în paralel, rezultând o productivitate mai mult sau mai puțin stabilă a resurselor. Între 2008 și 2016, cele două componente s-au decuplat, adică s-au dezvoltat în direcții opuse. Din 2016, evoluțiile au reînceput să semene.
Criza financiară globală din 2007-2008 a avut un impact foarte diferit asupra productivității resurselor din UE față de recesiunea COVID-19. În timp ce prima a declanșat o creștere semnificativă, cea din urmă a provocat o scădere moderată, care, totuși, a rămas mai puțin pronunțată decât scăderea PIB din 2019-2020.
”În timpul crizei financiare globale și în anii următori, consumul de materiale – în special pentru construcții, adică formarea brută de capital (investițiile, n.r.) – a scăzut mult mai mult decât PIB-ul și a rămas la niveluri scăzute până în 2016. Pe de altă parte, pandemia de COVID-19 a provocat o scădere mult mai semnificativă a economiei UE în comparație cu criza financiară globală, în timp ce consumul de materiale a scăzut moderat, în special din cauza menținerii consumului de materiale de construcții aproape neschimbat”, explică specialiștii biroului european de statistică.
La nivelul statelor membre, productivitatea resurselor s-a dezvoltat destul de diferit, după cum reiese și din tabelul de mai jos. În Irlanda și Spania, productivitatea resurselor s-a dublat. În ciuda recesiunii COVID-19, productivitatea resurselor a crescut chiar și în 2021 în unele țări, mai ales în Irlanda, Țările de Jos și Grecia.
Specificul României: PIB-ul crește constant și spectaculos, eficiența stă pe loc
În cazul României, productivitatea resurselor a coborât abrupt între 2002 și 2008, perioadă de avânt economic neîntrerupt, ceea ce sugerează o dezvoltare care a pus puțin preț pe eficiență.
O situație similară a avut și după 2017, când deși economia înregistra rate semnificative de creștere, productivitatea resurselor din România era în cădere liberă. Tendința s-a inversat abia în 2021, când productivitatea a crescut cu circa 9,2%.
***
2 răspunsuri
1.,,Specificul” Romaniei este PIB-ul comercial, ea neavind un PIB industrial, care sa urmareasca si reflecte gradul ,,eficientei resurselor”.Avem un PIB format din ,,suma” activitatilor comerciale care reflecta doar dimensiunea cresterii CONSUMATORISTE (pe datorie) a tarii asigurata de modelul economic (pasiv) bugetar (intre doua legislaturi).
In aceasta situatie, practic ,,productivitatea resurselor” nu are la ce sa se raporteze tehnic si analitic, astfel ca ea nu constituie un indice economic urmarit si nici de imbunatatit prin tehnici si instrumente programatice.
Modelul economic bugetar asigura si in conditiile exploziei inflationiste, aceeasi crestere economica consumerista, care nu are legatura si nu poate determina imbunatatirea productivitatii resurselor economice.
2.Criza din 2009 este continuata cu cea de azi care n-ar legatura tehnica si logistica cu pandemia, fiind cauzata de ignorarea indicatiei din 2010 a lucrarii ,,Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii” care solicita imperativ un nou model economic, PRO-ACTIV – CU POLITICI INDUSTRIALE.
In lipsa capacitatii nationale de constructie a unui asemnea (nou) model economic, continua ,,modelul economic consumerist – bugetar”, care indatoreaza Romania pina la intrarea in incapacitate de plata.Acest model prezinta cresterea comerciala drept una economica, in timp ce statgnarea si esuarea generala a Romaniei este mai prezenta ca oricind.
Creșterea PIB in conditiile actualei involutii fără creșterea eficienței ECONOMICE , inseamna a considera cresterea comerciala (bisnitareala) ca fiind una drept economica, FARA A LUA IN CONSIDERARE INDICATORI FUNDAMENTATLI DE BAZA AI DEZVOLTARII ECONOMICE a societatii; PRODUCTIVITATEA , RENTABILITATEA SI EFICIENTA, MUNCII.