marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 aprilie, 2022

Seceta ar putea duce la scăderea producţiei medii la hectar la principale culturi cu 10% până la 15%. Anul trecut, România a înregistrat o producţie totală de cereale cu aproape 50% mai mare decât în 2020, până la 27,19 milioane de tone, potrivit estimărilor Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).

Și „experţii de la Bruxelles estimează acum scăderi de până la 15% a randamentelor la hectar, ceea ce pune mari probleme fermierilor. Recunoaştem că am avut un an agricol anterior bun, dar nu excepţional, aşa că nimeni nu poate spune că şi-a revenit financiar după dezastrele anterioare”, spun reprezentanţii AFR într-o analiză citată de Agerpres.

În aceste condiţii fermierii ar putea obţine anul acesta, în medie, puţin peste 4 tone de grâu la hectar, iar la orz, producţia medie la hectar s-ar putea reduce cu 15%, cea de orez cu 12%. „Dacă nu plouă, producţiile vor fi şi mai mici”, portivit sursei citate.


România s-a confruntat încă de la începutul anului cu condiţii mai secetoase decât în mod obişnuit, în special în jumătatea estică, unde precipitaţiile au fost, local, cu până la 80% sub media pe termen lung.

În așteptatea ploii, fără irigații

„Nu ne rămâne decât să aşteptăm ploaia, pentru că sistemele de irigaţii în România sunt insuficiente. Sigur că AFR salută recenta iniţiativă guvernamentală de modificare a legii irigaţiilor, care ar trebui să permită fermierilor să-şi înfiinţeze microsisteme de irigare. Dar să nu uităm termenul „micro”, iar asta nu rezolvă marea problemă – lipsa apei”, spune AFR.

Reprezentanţii Asociaţiei consideră că într-o astfel de situaţie mai rămâne de rezolvat o mare problemă – cea a banilor -, pentru că sunt încă prea puţini fermierii care îşi permit singuri înfiinţarea de sisteme de irigaţii, chiar şi la nivel micro.

„Este nevoie de finanţare pe măsură, dacă tot susţinem mereu că fermierii sunt de mare importanţă pentru România. În acest domeniu consideră Asociaţia Fermierilor din România că ar trebui intervenţii ale autorităţilor.


„Ni se cere să fim competitivi în agricultura europeană, uitând însă mereu că suntem „defavorizaţi”atunci când vine vorba de finanţarea activităţilor curente şi a investiţiilor”, atrag atenţia aceştia.

Sistemul de irigații „clasic” irosește apa

În prezent există sisteme performante de irigaţii, precum tehnologia de irigate prin picurare, folosită de giganţi din industria alimentară, dar şi de fermieri. Cei care adoptă o astfel de tehnologie pot avea un randament mai bun şi o mai bună conservare a apei, spune AFR.

„Este o schimbarea fundamentală faţă de irigarea clasică, de exemplu prin „inundarea” culturilor, una dintre cele mai frecvent utilizate forme de irigare în lume astăzi. Aproximativ 85% din câmpurile agricole la nivel global folosesc acest sistem, în care apa este livrată la câmp printr-o conductă sau un şanţ, iar apa curge pur şi simplu peste pământ prin cultură. Sistemul iroseşte atât apă – se crede că aproximativ 50% se pierde prin evaporarea sau infiltrarea zonelor necultivate – cât şi îngrăşământ şi nici nu produce recolte optime”, conform sursei citate.

Noile tehnologii, pe care Asociaţia Fermierilor din România (AFR) le susţine , sunt considerate a fi posibile (şi nu peste foarte mult timp) în cazul a 85% din suprafeţele agricole irigate din lume. Să ţinem cont de faptul că această tehnologie de irigare se aplică cu uşurinţă şi relativ ieftin.

„Rezultatul înseamnă scăderea consumului de apă la aproximativ jumătate din consumul anterior. În plus, recoltele cresc în mod obişnuit cu 15 până la 40 la sută, astfel încât aduc fermierilor un venit mai mare. De asemenea, fermierii trebuie să folosească doar jumătate din cantităţile de îngrăşământ pe un câmp care este irigat prin picurare”, a explicat ARF.

Fermierii și distrugerea ambroziei

Organizaţia atrage atenţia asupra unei obligaţii legale care cade în sarcina fermierilor în această perioadă, respectiv distrugerea ambroziei, care de câţiva ani, pare a fi devenit unul dintre marii duşmani ai cetăţenilor Uniunii Europene.

„Dacă nu o facem, evident pe cheltuiala noastră, riscăm să primim amenzi care pot ajunge şi la 20.000 de lei. Garda de Mediu ne avertizează că noi, fermierii (dar nu numai), trebuie să facem lucrări de prevenire, combatere şi distrugere a ambroziei, şi asta până la 30 iunie. În caz contrar, ne spune aceeaşi instituţie, sancţiunile aplicabile înseamnă amenzi de la 1.000 de lei la 5.000 de lei pentru persoanele fizice şi de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice”, au adăugat reprezentanţii ARF.

Bani pentru împădurire

AFR a transmis și că fermierii au în prezent posibilitatea de a câştiga bani prin împădurire de pe urma terenurilor mai puţin productive, în condiţiile în care până la sfârşitul anului 2023, România are obligaţia să realizeze lucrări de împădurire şi reîmpădurire pe 25.000 de hectare.

„Acum apare o posibilitate de a câştiga bani şi de pe aceste terenuri, chiar dacă nu imediat. Şi asta pentru că proprietarii care îşi transformă terenurile în păduri vor primi 456 euro/ hectar în fiecare an, timp de 20 de ani. Nu pare mult, mai ales că la început există cheltuieli destul de mari cu împădurirea, dar măcar în perspectivă terenurile devin „productive””, makispune analiza AFR.

Asociaţia Fermierilor din România salută ordonanţa de urgenţă care alocă 456 de euro pentru fiecare hectar de pădure nouă, bani care vor fi încasaţi anual de proprietar (pentru rolul pe care îl are pădurea nou înfiinţată în stocarea carbonului).

Termenul obligației de împădurire

Este adevărat că nu e un cadou pentru fermieri, ci o obligaţie pe care România şi-a asumat-o la nivel european. Până la sfârşitul anului 2023, România are obligaţia să realizeze lucrări de împădurire şi reîmpădurire pe 25.000 de hectare, iar între 2024 – 2026 are obligaţia să realizeze pe alte 31.700 de hectare lucrări de împădurire şi reîmpădurire”, arată AFR în document.

Astfel, categoriile de lucrări acceptate sunt:

  • împădurirea terenurilor agricole din categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente;
  • împădurirea terenurilor agricole degradate devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora;
  • împădurirea terenurilor situate în fondul forestier naţional, cu o suprafaţă de cel puţin 0,5 ha, care anterior manifestării incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile, care pot fi asimilate unei calamităţi naturale, a infestărilor cu organisme dăunătoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu pădure şi care necesită o refacere a potenţialului forestier prin împădurire;
  • împădurirea terenurilor agricole expropriate de RNP – Romsilva în vederea realizării perdelelor forestiere de protecţie.
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. „…ar putea ….”
    Totusi, anul trecut au fost recolte record ! Ati (am) vrea cate un nou record in fiecare an !? Sigur, conditiile naturale au fost bune dar treaba asta nu se poate repeta anual. de aia, pe vremea comunistilor se dadea media ultimilor cinci ani ! Era mai realist. Intr-un ciclu de cinci ani e un an exceptional, doi relativi buni si doi rai : sau seceta sau ploi excesive.
    Pe de alta parte vremea, precipitatiile sunt doar „conditiile naturale”. Priceperea si harnicia omului conteaza si ele. Si aici da, mai sunt resurse. Ca daca la firmele mari se lucreaza – in general – corect, e loc de (mult) mai bine in exploatarile individuale. Mai sunt atatea terenuri nelucrate … Si faramitarea asta a terenurilor, o situatie (inca) fara iesire ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. „…ar putea ….”
    Totusi, anul trecut au fost recolte record ! Ati (am) vrea cate un nou record in fiecare an !? Sigur, conditiile naturale au fost bune dar treaba asta nu se poate repeta anual. de aia, pe vremea comunistilor se dadea media ultimilor cinci ani ! Era mai realist. Intr-un ciclu de cinci ani e un an exceptional, doi relativi buni si doi rai : sau seceta sau ploi excesive.
    Pe de alta parte vremea, precipitatiile sunt doar „conditiile naturale”. Priceperea si harnicia omului conteaza si ele. Si aici da, mai sunt resurse. Ca daca la firmele mari se lucreaza – in general – corect, e loc de (mult) mai bine in exploatarile individuale. Mai sunt atatea terenuri nelucrate … Si faramitarea asta a terenurilor, o situatie (inca) fara iesire ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: