Producția agricolă 2016 – efectul asupra PIB = ZERO, ponderea în PIB s-a dus sub 4%

Producția agricolă a României a crescut în 2016 cu 2,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care reprezintă 63,3% din total, a înregistrat o creştere de peste cinci procente, în timp ce producția animală a consemnat, în preţuri comparabile, o scădere, de 2,5%. Sectorul serviciilor pare a fi înregistrat o creştere rezonabilă de +3,5%, dar aceasta vine după declinul de -13,5% din 2016.

Dacă se urmărește evoluția pe parcursul ultimilor şase ani, se poate vedea cum producția ramurii agricole a rămas cu circa zece procente sub nivelul atins în 2011 (asta fără a mai contabiliza efectul inflației). Cauza evidentă este dependența puternică de condițiile meteo a producției vegetale, ajunsă la o valoare cu 20% mai mică pe fondul unor probleme climatice tot mai numeroase.

Investițiile reduse în sisteme de irigații și distrugerea în bună parte a lucrărilor efectuate în perioada cooperativizării au afectat producțiile medii la hectar și ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem. Zootehnia a fost în scădere, iar ponderea ei insuficientă (situată la doar ceva mai mult de o treime -33,6%), a contribuit la rezultatului final pe ramură de efect zero pe creşterea PIB ( vezi datele recente prezentate de INS).

Structura producției vegetale și animale

În structura producției vegetale, cerealele au reprezentat anul trecut ceva mai mult de o treime (34,3%), cu un avans de o jumătate de procent faţă de anul anterior. Cartofii, care au influenţat sistematic şi semnificativ indicele general de inflație, au revenit la o pondere ceva mai mare decât în 2015 ( 8% faţă de 7,2%) dar au rămas mult sub cota-record de 12,2% atinsă în 2011.

Rezultate în scădere s-au înregistrat la trei grupe: legume și pepeni (peste două procente mai puţin ca pondere în total), plante de nutreţ şi fructe şi struguri (o jumătate de procent în minus). Performerele anului au fost plantele uleioase, care au depășit în premieră ponderea de 12%, sub efectul investiţiilor importante în tehnologii moderne.

În structura producției animale, modificările au fost relativ minore, singura notabilă fiind un soi de transfer de importanţă dinspre segmentul de păsări spre cel de bovine ( primul s-a diminuat cu 0,4%, exact valoarea care s-a contabilizat în plus la cel de al doilea).

De remarcat, în context, şi o anumită revenire în producţia de lapte, dat fiind că importurile de produse lactate sunt destul de însemnate.

Greutatea agriculturii în formarea PIB

Una peste alta, trebuie menţionată reducerea sistematică a importanței agriculturii în formarea PIB, concretizată în plasarea anul trecut sub pragul de 4% din rezultatul economic și cu o pondere de doar 4,3% în valoarea adăugată brută. Sunt valori cu circa 40% mai reduse decât în urmă cu şase ani, care certifică un proces de scădere rapidă a importanței acestui sector de activitate pentru economia națională.

Din această perspectivă, situația pe ultimii cinci ani se prezintă după cum urmează:

Consecință directă, în pofida avantajelor comparative pe care le avem de la natură, avem rezultate tot mai slabe şi înregistrăm un dezechilibru tot mai pronunţat în schimburile externe de produse pentru hrana populației.

Asta în loc să exportăm şi să mai aducem un plus substanțial, ce ar fi fost normal pentru o țară cu pretenții de economie OECD (organizația care grupează țările cu economie dezvoltată).