fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Problema (mare) a României la protecția socială: locul 28 în UE la alocare, locul 4 la partea care revine pensionarilor

de Marin Pana , 19.12.2017

România a mai bifat un ultim loc în cadrul UE – chiar și la ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB, conform datelor publicate la finele săptămânii trecute de Eurostat, cu mai puţin de 15% din PIB faţă de o medie europeană de 29% din PIB. Ceea ce nu e de mirare, întrucât noi nu (NU) adunăm la bugetul public 29% din PIB toţi banii.

Poanta vine, însă, când se face clasamentul ponderii sumelor alocate pentru pensionari din sumele strânse de statele membre, unde apărem ( cu 55%, alături de Cipru) pe un impresionant loc 4, după Grecia (65%) şi la mică distanţă de Italia şi Portugalia (58%). Dat find că suntem oarecum balcanici şi cu siguranţă latini, probabil că rolul jucat de componenta culturală a fost determinant pentru această poziţionare.

Pentru referinţă, să menţionăm şi statele aflate la capătul celălalt al clasamentului amintit mai sus: Irlanda (33%, adică nu dă de unde nu are, dacă tot are pondere mică a veniturilor în PIB), Germania şi Luxemburg (39%, adică nu dau deşi au de unde, la o pondere medie a veniturilor în PIB), Marea Britanie (41%) şi Slovacia (40%, ca să vedeţi că se poate şi în cazul unei ţări din fostul bloc estic).

Tot pentru referinţă, merită subliniat că vecinii bulgari figurează pe locul şapte din coadă la ponderea alocărilor pentru protecţie socială în PIB şi doar aşa reuşesc să ne bată de puţin ( 2.700 de euro/locuitor faţă de 2.600 de euro/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard). Iar asta în condiţiile în care au pornit în 2010 de la sub noi (17,0 % ei şi 17,3% noi) şi au ajuns în 2015 la o distanţă semnificativă ( 17,9% ei şi 14,6% noi).

De reţinut şi faptul că, la ponderi similare şi scăzute ale veniturilor bugetare în PIB, România şi Irlanda se situează la extreme în ceea ce priveşte ponderea alocărilor pentru şomaj, cu doar 0,7% la noi şi 12,2% ( de 17 ori mai mult !) la irlandezi, la o medie europeană de 4,8% şi o valoare germană de 3,7%.

Ceea ce apare ca aproape inexplicabil, chiar dacă se ia în consideraţie rata mult mai scăzută a şomajului la noi. Foarte interesant, în materie de şomaj (de unde apar şi familiile cu veniturile cele mai scăzute pe membru, ceea ce afectează îndeosebi copiii proveniţi din aceste familii şi şansele lor de integrare socială) nu mai suntem latini ci ”britanici” (insularii apar cu 1,4% pondere în alocările pentru şomaj).

Una peste alta, la relativ puţinii bani colectaţi la bugetul public, ne apropiem de media europeană a alocărilor ca pondere în total doar în ceea ce priveşte familiile şi copiii (8,8% la noi faţă de o medie UE de 8,6%, dar la noi per total şi la nivelul UE ceva mai bine ţintit) precum şi aproape cât trebuie pentru cazurile de îmbolnăviri, îngrijirea sănătăţii şi dizabilităţi (34,0% la noi faţă de o medie UE de 37,3%). Prin limitarea banilor pentru şomaj, pentru excluziune socială şi ceva de la sănătate am făcut loc pentru pensii cât de cât decente, care apar însă disproporţionate prin raportare la veniturile bugetare.

De unde rezultă că prioritatea numărul unu ar trebui să fie majorarea veniturilor bugetare ca pondere în PIB, cu creşterea substanţială a sumelor alocate pentru sănătate. Asta şi în ideea că pensionarii ar prefera să fie sănătoşi în loc de a avea ceva mai mulţi bani prin buzunare, pe care să-i dea apoi întreit pe la medici. După care ar veni preocuparea pentru viitor, copiii din familiile de şomeri şi incluziunea socială.

Ultimele evoluţii sunt, însă, exact în sens contrar, cu diminuarea impozitelor, cu păstrarea unor valori europene de repartiţie pentru familie, dar din sume relativ reduse şi cu accentuarea indexării punctului de pensie în detrimentul banilor pentru sănătate. Şi aşa afectaţi tot mai puternic pe partea de aparatură, igienă şi dotări ale spitalelor de creşterile salariale impuse de lege în sectorul sanitar.

De aici, va rezulta un stat minimal ca implicare socială cu excepţia plăţii pensiilor, lipsit de mijoacele de promovare a incluziunii sociale şi de reducere a inegalităţilor, precum şi slab asigurator de securitate pentru cei afectaţi temporar de lipsa unui loc de muncă. Un soi de atlet care aleargă spre viitor fără să-şi asigure sursa de energie şi fără să-şi dozeze corect efortul asumat, cu capul întors spre trecut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Paradoxurile pieței muncii în pandemie: S-au închis 400.000 de contracte de muncă, dar numărul total din economie a scăzut cu numai 80.000

Mariana Bechir

La 1 februarie, în REVISAL, registrul angajaților, existau 6,520 de milioane de contracte de muncă, iar la 1 iunie, cu toate că în cele patru… Mai mult

Stiri

Turcia aprinde un nou foc în relația cu Occidentul: Intenția transformării Hagiei Sofia în moschee. O decizie în justiție – așteptată în două săptămâni

Iulian Soare

Intenția Turciei de a schimba statutul celebrului monument Sfânta Sofia din Istanbul din muzeu în moschee provoacă reacții din toată lumea. Grecia avertizează că Turcia… Mai mult

Europa

Economia SUA – revenire peste așteptări: În iunie s-au creat 4,8 milioane de locuri de muncă

Vladimir Ionescu

Economia americană a creat noi locuri de muncă într-un ritm record în iunie, pe măsură ce tot mai multe companii și-au reluat activitatea, indicând faptul… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri își anunță disponibilitatea de a ajuta la implementarea Planului de relansare economică

Vladimir Ionescu

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) anunță joi că este pregătită să contribuie la elaborarea de măsuri concrete în spiritul Planului Național de Investiții și Relansare… Mai mult

Europa

Comisia a aprobat pentru România scheme de ajutor de stat de 800 de mil. euro pentru sprijinirea companiilor afectate de pandemie

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat joi o schemă în valoare de 4 miliarde de lei (aproximativ 800 de milioane de euro) pentru a sprijini companiile din… Mai mult

Stiri

Cele 400 de branduri celebre care și-au retras publicitatea de pe Facebook: motivele invocate și boicotul ca formă de publicitate

Iulian Soare

Reclamele a peste 400 de branduri celebre la nivel global au fost retrase de pe Facebook, după eşuarea discuțiilor ce au avut loc miercuri între… Mai mult

Stiri

ANRE vrea să oblige toţi participanţii la piaţa gazelor să tranzacţioneze la bursă 40% din volume

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a pus în dezbatere publică proiectele de regulament prin care toate companiile de pe piaţa gazelor naturale, producători,… Mai mult