Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul 2017, cu doar 2.742 euro, mult în urma Bulgariei (3.588 euro) şi foarte departe de media europeană (16.359 euro).
*
Dicționar:
Venitul median net al unei gospodării (median net income by household în lb. engleză) se referă la sumele dobândite de o anumită gospodărie într-o regiune dată, în care jumătate dintre aceste gospodării câştigă mai mult şi cealaltă jumătate câştigă mai puţin. Se poate utiliza în loc de venitul mediu sau de venitul median, deoarece reflectă mai bine situaţia economică din zona respectivă. Indicatorul este utilizat pentru a determina în ce măsură poate o familie să-şi permită cheltuielile cu locuirea.
*
Imaginea care apare potrivit acestui indicator este mult diferită de cea dată de nivelul PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard faţă de media UE, nivel mediu de referinţă utilizat îndeobşte pentru a descrie situaţia economică relativ a populaţiei dintr-o anumită ţară. Ceea ce se poate vedea, foarte sugestiv, dacă facem comparaţia cu Bulgaria.
Desigur, se va putea argumenta că sunt probleme de metodologie, poate că vecinii noştri de la sud de Dunăre se pricep mai bine decât noi să dea bine în statistici ( de altfel, doar ca element de culoare, compatrioata lor Mariana Kotzeva este chiar directorul general al Eurostat).
Copiii – defavorizați în fața segmentelor votante
Totuşi, chiar şi aşa, să ne uităm cu atenţie ce diferenţă neglijabilă rămâne între noi la persoanele singure şi cum se cască o prăpastie inversă faţă de nivelul de trai (teoretic rezultat din media PIB/locuitor) la persoanele cele mai vulnerabile, cele singure cu copii.
Astfel, pe fondul preocupării excesive pentru pensionarii votanţi, am „reuşit” să atingem un catastrofal procentaj de 46,8% dintre copii sub risc de sărăcie sau excludere socială, la care se adaugă poziţia nedorită de campioni la diferenţa maximă de risc de sărăcie între copii şi populaţia generală ( alături de Ungaria, cu 7 puncte procentuale, desigur, potrivit Eurostat).
(Citiți și: ”Analiză / Cum bate România statele nordice la salarizare: Paradoxul – țara cu ”cele mai puține salarii mici” are salariile cele mai mici”)
Deşi dăm tot mai bine la media PIB/locuitor (unde am depăşit deja Croaţia şi am lăsat mult în urmă Bulgaria), reuşim contraperformanţa de a ne plasa sistematic pe ultimul loc la indicatorii de sărăcie, indiferent de performanţa economică. De unde se vede că nu e suficient să faci bani, mai contează şi ce faci cu ei, cum îi împarţi, pentru ce şi pentru cine îi foloseşti.
Și ceilalți, tot din Est
Pentru referinţă şi pentru a nu ne simţi singuri în acest joc al cifrelor care arată unde se despart apele între jumătatea cea mai bogată şi jumătatea cea mai săracă în fostele state socialiste, vă prezentăm comparativ şi celelalte state din UE situate sub pragul de 10.000 euro la venitul median net pe gospodărie (VMNG), în paralel cu mult mai mediatizatul PIB/locuitor ajustat cu nivelul preţurilor din fiecare ţară.
Dacă mai recuperăm 82% îi ajungem pe unguri, cu un salt de 117% dăm peste polonezi, la +126% ne întâlnim cu croaţii pe care i-am depăşit la PIB/locuitor iar cu +162% ne-am putea alinia cu sărăcia şi inegalităţile sociale la slovacii care fac, precum noi, multe autoturisme şi au intrat în Zona Euro prin 2009.
(Citiți și: ”Două fotografii în deșertul de după emigrație – pentru ministrul Finanțelor ”)
De reţinut, nivelul de trai din regiunea București-Ilfov a fost în 2016 (pe date de PIB definitiv) de 139% din media UE, conform PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard (ajustat cu nivelul preţurilor naţionale). Astfel, zona Capitalei a devansat, în termeni comparabili, zone metropolitane europene precum Madrid (125%), Berlin (118%), Roma (110%) sau Lisabona (102%).
(Citiți și: ”A apărut: Sumarul CRONICILOR Curs de guvernare ”)
Dacă facem corelaţiile necesare pentru ca să ne iasă media naţională, se poate decela faptul că, în anumite zone restrânse, stăm mai bine chiar decât multe state occidentale, în timp ce în altele se găsesc areale foarte întinse de sărăcie lucie. Motiv pentru care, tot la Eurostat, figurăm ( surpriză ?) cu cel mai ridicat risc de sărăcie (25,3% la noi faţă de 22,9% la bulgari).
În aceste condiţii, mai are rost să ne întrebăm cum stăm cu coeziunea socială, de ce pleacă românii din ţară şi de ce, în pofida faptului că se creează per total destulă avuţie, nu prea ne modernizăm în atitudine, în organizarea societăţii şi în aşezarea pe baze durabile a unei ţări pe model european occidental ?
Un răspuns
Un articol putin dificil de urmarit, necesita un scroll, doua, pentru a pune totul in perspectiva cu date anterioare. Dar esenta este bine sumarizata cu rosu, la final. Ne confirma ce stim cu totii, zonele sarace sunt foarte sarace ! Orasele mari la polul opus, desi normal, nu intr’o discrepanta atat de mare.