marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 iunie, 2018

Bucureştiul este capitala europeană cea mai expusă cutremurelor, iar inundaţiile care se pot produce frecvent în ţară îi afectează în special pe cei mai săraci locuitori de la ţară, ceea ce generează pierderi de miliarde de dolari, spune managerul de țară al Băncii Mondiale.

Tatiana Proskuryakova (foto), manager de ţară pentru România şi Ungaria al Băncii Mondiale, a enumerat, într-un textul publicat pe blog citat de Agerpres, care sunt principalele provocări pe care le vede în calea reformării României.

„O autostradă care să conecteze Moldova cu Transilvania şi cu restul Europei; un sistem educaţional care să producă forţă de muncă înzestrată cu un mix adecvat de competenţe pentru a reuşi pe deplin pe piaţa muncii care este atât de competitivă în zilele noastre; instituţii capabile să asigure o predictibilitate a politicilor publice şi continuitatea în implementarea obiectivelor de dezvoltare. Toate aceste componente sunt vitale pentru România pe măsură ce această se îndreaptă spre prosperitate şi o creştere mai incluzivă”, scrie Tatiana Proskuryakova.


Potrivit acesteia, companiile mari, multinaţionale, care vin să investească în România, au semnalat faptul că sistemul educaţional nu produce absolvenţi dotaţi cu competenţele necesare pentru a le completă nevoile.

„Prin urmare, societăţile investesc în reconversia profesională a angajaţilor lor, constituind parteneriate cu Universităţile şi experimentând modalităţi inovatoare de a oferi tinerilor angajaţi experienţe ‘la locul de muncă’, oferindu-le cursuri pentru că aceştia să poată fi mai productivi şi mai competenţi”, a mai scris reprezentanta BM.

Ea a mai scris că, din opiniile adunate prin ţară, reiese că România are nevoie de instituţii mai puternice pentru a putea promova o agenda de dezvoltare ambiţioasă.

„În cadrul întrevederilor pe care le-am avut în această ţară, care se bucură de o cultură şi o istorie atât de bogate, cu regiuni caracterizate de trăsături distincte, am descoperit ‘lozul câstigator’, adică o serie de trei provocări pe care le-am regăsit indiferent de locul unde m-am aflat. România îşi doreşte drumuri mai bune pentru a facilita mobilitatea şi pentru a atrage investiţii. Românii aspiră la un sistem educaţional mai bun care poate asigura speranţa unui viitor mai luminos pentru toţi copii. Şi românii îşi mai doresc şi instituţii mai puternice care să le ofere servicii publice mai bune şi consecvenţă la nivelul angajamentelor politice care au drept scop progresul general”, afirmă Tatiana Proskuryakova.


Ea a amintit de o postare a colegului său Donato de Rosa, care arăta că educaţia care nu ţine pasul cu realităţile, infrastructură inadecvată şi reglementările incerte constituie provocările principale ale României în faţă demersurilor de reducere a nivelului de sărăcie şi a promovării creşterii sustenabile.

„Cercetările noastre sunt în mod clar consecvente cu modul în care românii percep provocările cu care se confruntă zi de zi”, a completat şefa BM în România.

Ea a arătat că, pe 19 iunie, Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat Cadrul de Parteneriat cu Ţară (CPT) pentru România (perioada 2018-2023), care se va axa pe trei piloni principali.

Mai întâi, strategia va sprijini ameliorarea capitalului uman. Cu alte cuvinte, Banca Mondială se va concentra pe abordarea provocărilor cu care se confruntă România în domeniul educaţiei şi al sănătăţii.

În ceea ce priveşte educaţia, BM va veni în sprijinul copiilor aparţinând comunităţilor vulnerabile şi marginalizate pentru ca şi aceştia să se poată bucură de o şansă mai bună de succes în viaţă.

„83% din şcolile româneşti cu performanţe scăzute se află în mediul rural. Ceea ce nu este corect. Această realitate nefericită limitează şansele în viaţă a zeci de mii de copii. De asemenea, vom depune eforturi pentru a îmbunătăţi legăturile dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi locurile de muncă disponibile, pentru a ne asigura că atât competenţele românilor, cât şi potenţialul acestora, sunt mai bine valorificate”, a arătat Proskuryakova.

În al doilea rând, strategia se va concentra pe acordarea de asistenţă societăţilor comerciale din România, astfel încât situaţia acestora să fie îmbunătăţită.

Totodată, strategia va consolida gradul de pregătire a României pentru a putea face faţă dezastrelor naturale şi impactului schimbărilor climatice. Deşi capacitatea de reacţie în faţa dezastrelor naturale nu constituie un subiect la care să se gândească de obicei prea mulţi oameni, consolidarea acestei capacităţi la nivelul României are o importantă fundamentală pentru progresul socio-economic al ţării şi pentru asigurarea mijloacelor de trăi.

„Dintre toate capitalele europene, Bucureştiul este cel mai expus cutremurelor. Mai mult decât atât, inundaţiile care se pot produce frecvent în ţară şi îi afectează în mod disproporţionat pe cei mai săraci locuitori ai comunităţilor rurale, pot genera pierderi de miliarde de dolari. Prin urmare, o Românie mai prosperă este în mod inextricabil legată de o Românie mai rezistentă, a mai scris ea”, a subliniat oficialul băncii.

Potrivit oficialului Băncii Mondiale, România are o problemă foarte mare legată de infrastructură, în caz de dezastre puternice, precum cutremurele.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ea a amintit că multe clădiri au bulină roşie, inclusiv cele care găzduiesc serviciile de urgenţă.

„Este şi cazul clădirii care găzduieşte Crucea Roşie, care va cădea la un cutremur. Apoi hangarul unde stau elicopterele care ar trebui să intervină de urgenţă şi care a costat milioane de euro, la fel are bulină roşie şi se va prăbuşi odată cu elicopterele. Astfel că prima operaţiune este să reparăm cel puţin infrastructura pentru ajutoarele de urgenţă”, a adăugat Proskuryakova.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: