Standardele UE în materia statului de drept se confruntă cu „provocări serioase” în unele țări membre, va avertiza Comisia Europeană în primul său audit tematic, conform draftului de document citat de Bruxelles Playbook al Politico.
Raportul de audit, care urmează să fie aprobat miercuri în Colegiul Comisarilor, examinează în special patru domenii în toate cele 27 de țări ale UE:
- sistemele de justiție naționale,
- lupta împotriva corupției,
- pluralismul și libertatea mass-media,
- echilibrul puterilor în stat (checks and balances)
Există cazuri în anumite țări în care „reziliența măsurilor de protecție a statului de drept este testată”, spune raportul.
Proiectul de text menționează îngrijorările Comisiei cu privire la faptul că independența judiciară este expusă riscului în Ungaria și, în special, în Polonia, dar enumeră și alte „provocări” care apar în Bulgaria, România, Croația și Slovacia.
Textul mai menționează că amenințările la adresa libertății presei sunt deosebit de îngrijorătoare în Bulgaria, Croația, Ungaria, Slovenia și Spania.
”Am crescut în Cehoslovacia comunistă, deci știu cum e să trăiești în țară în care nu se respectă statul de drept. Uniunea Europeană a fost creată și ca un antidot al acestor tendințe autoritariste. Și Comisia are un rol important de jucat aici. Statul de drept nu înseamnă a fi de dreapta sau de stânga- este vorba de a fi corect sau greșit ”, a declarat marți pentru Politico vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourová.
O perspectivă asupra relației stat de drept – fonduri europene
Raportul privind situația respectării statului de drept în UE 27, apare într-un moment în care Comisia și Parlamentul dezbat modalități de legare a standardelor statului de drept de finanțarea UE în următorul plan bugetar pe șapte ani al blocului, ca stimulent suplimentar pentru respectarea principiilor de aderare.
Ungaria și Polonia – care se confruntă deja cu proceduri disciplinare în baza articolul 7 din cauza preocupările legate de statul de drept – resping orice măsuri care le-ar putea restricționa accesul la fondurile UE și au amenințat că vor bloca bugetul multianual și Planul de redresare economică până când conceptul și mecanismele nu vor fi clar explicate.
O reacție vehementă a venit și din Bulgaria, unde ministrul bulgar de Finanțe, Vladislav Goranov, a spus că nu este normal ca ”domnia legii” să devină criteriu de alocare a fondurilor de coeziune din cauză că acesta poate fi utilizat ca instrument politic de interferență din care rezultă un tratament inegal al statelor membre, ce contravine tratatelor europene.
Președinția germană a Consiliului UE a propus recent un plan de compromis menit să elimine dezacordurile apărute pe această temă între statele membre, plan însă criticat de experți din cauza faptului că ”diluează” propunerile inițiale ale Comisiei.
(Citiți și: ”Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept: Cum a fost modificat textul și ce șanse de aplicare are”)
Comisia Europeană insistă însă pe o variantă mult mai dură. Măsurile propuse sunt „un nou adaos la setul nostru de instrumente pentru statul de drept, un nou mecanism preventiv”, a declarat marți Vera Jourová, adăugând că „acesta umple un gol important, deoarece ne lipsea un instrument care să permită identificarea problemelor în stadiul incipient … Avem deja proceduri de încălcare a dreptului comunitar, avem procesul de la articolul 7, de exemplu, dar acestea sunt instrumentele care ne permit să reacționăm după ce adesea este prea târziu. „
Cum se poate construi mecanismul
Majoritatea oficialilor europeni anunță că banii fondului de relansare vor avea atașate condiții de acordare – respect față de valorile UE, în special respectarea statului de drept, și îndeplinirea recomandărilor din Semestrul European – existând posibilitatea blocării fondurilor dacă un stat încalcă aceste principii.
Practic, blocarea fondurilor va fi foarte greu, dacă nu imposibil, de realizat. Mecanismul de condiționare urmează să fie conceput și, foarte important, supus aprobării Consiliului pentru a deveni operațional.
Consiliul poate adopta decizia cu unanimitate, iar premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunțat deja că ”fără acordul Grupului Visegrad nimic nu se va întâmpla”.
