Tiberiu Nițu a avut joi prima reacție la acuzația că ar fi folosit ilegal coloanele oficiale. Procurorul general susține, într-o opinie dată publicității, că investigațiile nu afectează activitatea sa ori a instituției, și că a beneficiat de “măsurile de protecție prevăzute de lege”.
Comunicatul sugerează că nu există un motiv de a-și prezenta demisia, contrar zvonurilor apărute în presă.
Următoul pas rămâne astfel la ministrul Justiției, cel care poate solicita președintelui Klaus Iohannis revocarea din funcție a procurorului general, dacă va ajunge la concluzia că există temeiuri pentru o astfel de acțiune.
Comunicatul Procurorului General Tiberiu Nițu:
„Având în vedere comentariile purtate în spațiul public referitoare la persoana mea, doresc să precizez că în întreaga mea carieră de magistrat, precum și în funcția de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii și a normelor deontologice.
Din acest punct de vedere, vreau să precizez că în cadrul activității desfășurate în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, am beneficiat doar de măsurile de protecție prevăzute de lege, proporțional cu riscurile și responsabilitățile acestei funcții.
Îi asigur pe toți colaboratorii mei din cadrul Ministerului Public, pe toți partenerii noștri instituționali și pe toți cetățenii României că activitatea noastră – a mea personal- nu este afectată, nu este influențată sau perturbată de demersurile judiciare desfășurate în vederea clarificării depline a acestei situații și, totodată, îmi asum obligația de rezervă ce îmi revine în raport cu activitatea desfășurată în acest sens.
Apreciez că este de datoria mea, în calitate de procuror general, să mă asigur că în această perioadă activitatea Ministerului Public se va desfășura în condiții normale și în parametrii eficenței consemnate în ultimul raport MCV.”
O demisie greu de obinut
Discuțiile despre demisia sau revocarea procurorului general au loc de două zile, după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea penală a lui Gabriel Oprea pentru două abuzuri în serviciu: folosirea ilegală a coloanelor oficiale de către el și de către Tiberiu Nițu.
Miercuri seara, procurorul general a fost convocat la Ministerul Justiției, dar nu a dorit să le dezvăluie nimic jurnaliștilor despre discuția purtată cu ministrul Raluca Prună.
Aceasta, al rândul ei, s-a limitat să spună că nu exclude nicio variantă, atunci când a fost întrebată de jurnaliști dacă se gândește la revocarea lui Tiberiu Nițu, în cazul în care acesta nu-și dă demisia.
Joi dimineața, procurorul general, membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii, nu s-a prezentat la ședința plenului, unde se aștepta că se va discuta și cazul său, ci s-a dus direct la birou.
Procedura de revocare
Potrivit Legii privind statutul magistraților, art.54 alineat 4, “revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale (…), cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”.
Motivele pentru care poate fi revocat sunt enumerate la art. 51 alin. 2:
- în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere;
- în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;
- în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.
Tiberiu Nițu, în dosarul lui Gabriel Oprea
Despre apariția numelui lui Tiberiu Nițu în dosarul coloanelor oficiale s-a aflat când DNA a cerut ridicaarea imunității senatorului Gabriel Oprea pentru a-l cerceta pentru două acuzații de abuz în serviciu.
Cercetările procurorilor anticorupție în acest caz au dus la concluzia că singurii beneficiari ai coloanelor de însoțire ilegale sunt fostul vicepremier și procurorul general al României.
În calitate de ministru de Interne, Gabriel Oprea a semnat în aprilie 2014 un protocol cu Parchetul General prin care i se punea la dispoziție procurorului șef coloană oficală pentru deplasările prin București.
Din aprilie 2014 și până în octombrie-noiembrie 2015, Tiberiu Nițu ar fi folosit însoțitor de aproximativ 700 de ori (de două ori pe zi, media), în condițiile în care legea le permite însoțirea permanentă doar s președintelui României și prim-ministrului, precum și președinților celor două Camere ale Parlamentului (care nu au solicitat niciodată coloană oficială).
Asta, deși procurorul general beneficiază legal de însoțitor SPP și mașină:
“Niciunul dintre actele normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară“, preciza DNA într-un comunicat.
Cum a fost numit Tiberiu Nițu în fruntea procurorilor
Procurorul Nițu a ajuns la Parchetul General în 2013, în urma unor negocieri deloc transparente între președintele și premierul de atunci, Traian Băsescu, respectiv Victor Ponta.
Inițial, propunerea numelui său a fost refuzată de președintele de atunci, Traian Băsescu, sub pretextul că ministrul Justiției de la vremea aceea, Mona Pivniceru, nu prezentase și criteriile pe baza căreia a făcut nominalizarea.
În luna mai însă, după negocierile purtate de președinte și premier în cadrul celebrului Pact de coabitare, Tiberiu Nițu (coleg de facultate cu fostul premier) este propus și numit la Parchetul General, la contrapartidă cu numirea Laurei Codruța Kovesi la DNA.
Procedura spune că ministrul justiției propune și președintele numește, așa încât Traian Băsescu avea nevoie de Robert Cazanciuc (rudă cu Victor Ponta), pentru ca Laura Kovesi să îi ia locul lui Daniel Morar la DNA.
Comisia Europeană: 2016 – an test pentru justiție
Tiberiu Nițu pleacă de la Parchetul General cu puțin înainte de a i se încheia mandatul de trei ani. În luna mai expiră mandatul acestuia și al procurorului-șef de la DNA, două posturi cheie pentru evoluția independenței justiției.
Exact așa este sunt tratate aceste numiri și în Raportul MCV făcut public miercuri, unde se spune că 2016 va fi un an-test în multe domenii, în primul rând în ceea ce privește alegerile de la Parchete:
- Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor.
- Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou-numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor
- Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt