Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult›
14.01.2021
Prețurile de producție au scăzut în octombrie datorită sectorului energetic – INS
de Adrian N Ionescu , 2.12.2020
Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 1,06%, în luna octombrie 2020, față de octombrie 2019, trase în jos de prețurile de producție din industria energetică (-11,87%), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri.
Statistica INS consemnează creşteri importante de preţuri de producție în:
- industria bunurilor de uz curent (+3,78%),
- industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,53%),
- industria bunurilor de capital (+3,47%) şi în
- industria bunurilor intermediare (0,41%).
Aceste creșteri ar semnala un anume grad de revenire a industriei din șocul crizei coronavirus, dacă nivelul de comparație din toamna anului trecut nu ar fi arătat deja de atunci problemele creșterii în industrie, din cauza maturizării ciclului economic.
În fapt, industria stagnează:
În aceste condiții, sunt remarcabile creșterile prețurilor de producție la reparații și întreținerea mașinilor și echipamentelor (+29%), ale poduselor farmaceutice (+12%), ale articolelor de îmbrăcăminte (aproape + 5%), produselor de tutun (+4,7%), în industria alimentară (+3,6%) și cea a băuturilor (+3%).
Industria auto crește mai modest, cu 2,67%.
În industria extractivă s-a consemnat o scădere a acestor preţuri cu 10,69, în industria prelucrătoare o reducere cu 0,52%, iar în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat se constată o scădere cu 2,11%. În distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare înregistrează o creştere de 4,39%.
În schimb, față de septembrie 2019, indicele preţurilor producţiei energetice a crescut și numai cel al industriei bunurilor de caprital a scăzut cu doar 0,08%, marcând, astfel stagnarea industriei românești pe total (+0,25%)
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor produselor/serviciilor industriale fabricate şi livrate în primul stadiu de comercializare de producătorii interni, potrivit metodologiei INS.
Preţurile colectate sunt preţuri de producător, nu includ TVA şi alte taxe pe produs. Preţurile sunt colectate de la aproximativ 1800 de operatori economici, selectaţi în funcţie de cifra de afaceri raportată în cadrul cercetării statistice Ancheta Structurală în întreprinderi realizată în perioada aferentă anului de bază (2015). Gradul de acoperire obţinut este cuprins între 70% şi 100% din cifra de afaceri aferentă fiecărei clase CAEN Rev. 2.