Datele economice fundamentale ca şi cele geopolitice sunt în continuare favorabile unui preţ ridicat al aurului, deși preţul aurului şi-a întrerupt, temporar, seria recordurilor istorice din ultimile zile, care au ajuns până dincolo de 1.970 dolari / uncie.
Presiunile au slăbit, deocamdată, în aşteptarea indiciilor băncii centrale a SUA, Federal Reserve, a cărei şedinţă de politică monetară se va încheia miercuri.
Mai mult, cotaţiile de circa 1.930 de dolari / uncie de marţi după amiază tind să se stabilizeze peste recordurile de acum 9 ani care au culminat cu 1.870 dolari pe uncie. O uncie de aur este echivalentă cu aproape 31,1035 grame.
Tendinţa de scumpire a aurului este alimentată de deprecierea dolarului, susţinută de politica autorităţilor de infuzie de lichidităţi menită să contracareze efectele crizei coronavirus asupra economiei americane, dar şi de incertitudinile aferente acesteia.
Piețele bulversate de coronavirus
Aurul îşi îndeplineşte rolul dintotdeauna de activ de refugiu în situaţii de criză, iar cea provocată de pandemia coronavirus este una dintre cele mai acute şi, totoodată, una fără precedent, prin prisma blocării economiilor lumii.
Totuşi, criza coronavirus şi replica la aceasta a autorităţilor americane (şi nu numai) au provocat evoluţii de piaţă contradictorii. Cotațiile acțiunilor companiilor de la burse și-au reluat creșterea, iar prețul titlurilor de stat a crescut, respectiv randamentele lor au scăzut.
Scumpirea simultană a aurului, acţiunilor şi a titlurilor de stat este neobişnuită pentru vremuri de criză, tocmai pentru că spre aur fug investitorii îngrijorați de acțiuni și de datoriile statelor.
„Pe de o parte, preocupările referitoare la situația din SUA încurajează așteptări ale unor dobânzi foarte scăzute pentru o perioadă îndelungată. Dolarul suferă și pentru că o parte din investitori consideră că alte regiuni – inclusiv Europa – ar putea avea un avantaj relativ pentru o perioadă”, spune Claudiu Cazacu, consulting strategist la casa de brokeraj XTB România.
Dolarul s-a depreciat cu 7,9% din martie încoace, faţă de un coş de valute des tranzacţionate, iar aurul s-a scumpit cu peste 23%, ceea ce trimite şi către alte argumente.
De la Federal Reserve se așteaptă menținerea politicii monetare relaxate, însoțită de infuzia de lichidități, care „vor fi considerate suporturi pentrui investiţia în aur, pentru că randamentele reale )la titlurile de stat ar rămâne la niveluri scăzute”, spun analiştii citaţi de Reuters.
Totodată, dolarul slab înseamnă exporturi americane mai mari, argument care face atractive acțiunile companiilor, împreună cu cel al costurilor reduse de finanțare a acestora, grație infuziei de lichidități.
Presiunile geopolitice complică situația
În plus, presiunile geopolitice, mai ales cele sino-americane, care vin cu un plus de presiune pe scumpirea aurului.
„Dolarul slab alimentează în general interesul pentru metale prețioase, dar de data aceasta avem în vedere, în plus, și schimbul de măsuri simbolice referitoare la închiderea unor consulate dintre SUA și China, adăugate unui fond de distanțare dintre cele două mari puteri. Acuze de spionaj și disputele care implică furnizori chinezi de tehnologie 5G au fost însoțite de aducerea în discuție de către China a unor posibile represalii la adresa Nokia și Ericsson. Hong Kong reprezintă o altă regiune în schimbare, cu un control mai strict al Chinei asupra unuia dintre marile centre financiare ale lumii”, adaugă Claudiu Cazacu.
În plus, „Grecia și Turcia înregistrează propriile tensiuni asociate controlului unor resurse energetice în zone disputate”, explică analistul de la XTB România.
