La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Presiunile pentru reformarea pieţei europene a muncii şi modelul german. Exemplul industriei auto

de Marin Pana 18.4.2012

Se ştie că, sub presiunea ţărilor emergente, companiile europene se văd puse în situaţia de a delocaliza producţia către ţări unde piaţa muncii, pe lângă un cost salarial mai mic, are şi avantajul flexibilităţii. Dar aceasta e şi o presiune semnificativă ca salariaţii europeni să accepte beneficii mai mici, sau să-şi piardă locul de muncă.

Angela Merkel, cancelar al Germaniei : “În competiţia internaţională, unde puterea unor economii emergente ca Brazilia si China este în continua creştere, Europa poate rămâne in cursa doar dacă este la fel de competitivă precum Germania”.

Procesul de reformă al pieţei muncii de după anul 2000 a permis Germaniei să îşi păstreze competitivitatea. Abordarea prudentă dar sustenabilă a creşterilor salariale a dus la menţinerea şi consolidarea pieţelor tradiţionale de export, concomitent cu un grad relativ ridicat de ocupare a forţei de muncă.

Pentru comparaţie, după ce a avut un ritm de creştere a salariilor în deceniul trecut mai mult decât dublu faţă de Germania ( 4,7%, comparativ cu ceva mai mult de 2%), economia spaniolă a început să gâfâie iar şomajul a atins niveluri record, spre 24% din forţa de muncă, ceea ce a compromis şi finanţarea programelor de protecţie socială.

Criza a fost nu numai o problemă dar şi o oportunitate pentru economia germană. Aceasta a crescut cu 3,7% în 2010, 3% în 2011 şi are o prognoză de 0,6% pentru acest an, în pofida persistenţei efectelor creşterii semnificative a datoriilor suverane ( faţă de o scădere de 0,3% estimată pe total UE).

Cu o rată a şomajului la nivelul minim al ultimilor douăzeci de ani, statul german şi-a permis să acorde şi o creştere semnificativă a salariilor pentru cele aproximativ 2 milioane de bugetari. Într-o perioadă de reduceri în aproape toate statele europene, funcţionarii germani vor beneficia de o majorare salarială de 6,3%, acordată eşalonat până la finele lui 2013.

Echilibrarea bugetelor publice complică situaţia

Reformarea pieţei muncii vizează un nivel mai redus de protejare a locului de muncă deţinut, posibilitatea ajutării salariilor, facilitarea angajării temporare şi posibilitatea de a lucra după un program variabil, pliat pe comenzile ce pot fi obţinute de întreprindere.

În pofida deficitelor publice deja cronicizate în majoritatea statelor euroepene, se pune şi problema diminuării costurilor cu asigurările sociale, inclusiv a acordării de facilităţi prin scutire temporară la plată, în cazul creării de noi locuri de muncă.

Dacă la aceste probleme se adaugă şi acumularea unei datorii publice foarte mari raportate la PIB, cu costurile de rambursare aferente, atunci se impun măsuri dure de austritate. De exemplu, în Grecia, guvernul a redus drastic salariul minim şi beneficiile de şomaj.

În plus, pentru a echilibra bugetele sociale şi a degreva plăţile către acestea în favoarea reducerii costurilor totale cu forţa de muncă, s-a trecut peste tot la ajustarea parametrică a modelului de ieşire din activitate, cu creşterea vârstei de pensionare şi a perioaei minime legale de contribuţie.

Prin reducerea implicită a pensiilor din aceste condiţii mai defavorabile se se va creşte şi numărul de persoane care îşi caută un loc de muncă. Implicit şi o distorsiune importantă prin concurenţa inegală între persoane cu experienţă, beneficiare deja de pensie şi tineri la început de carieră.

Reforma pieţei muncii va trebui să ia în calcul şi optimizarea unor asemenea probleme ce pot apare între generaţii, deoarece există ţări europene, inclusiv România unde rata de angajare a tinerilor absolvenţi se situează în jur de numai 50% şi mulţi dintre ei se duc direct în şomaj.

Exemplul industriei auto

Cel mai bun exemplu pentru a arăta optimizarea nivelului salariilor din Germania faţă de evoluţia productivităţii este o analiză a Commerzbank care arăta o reducere de circa 30% a rezultatelor industriei auto în Franţa şi Italia în ultimii şapte ani, interval în care Germania a reuşit o majorare de 22%.

Astfel, grupul Volkswagen s-a amestecat cu mari şanse de reuşită în lupta pentru poziţia de lider mondial în producţia auto, până acum o dispută exclusiv americano-japoneză, în care General Motors şi Toyota s-au succedat ca număr 1.

Dar, mai important, profiturile estimate în primă instanţă la nu mai puţin de 15,8 miliarde euro ale concernului german au permis acordarea unei prime medii de 7.500 euro pentru fiecare dintre cei 90.000 angajaţi din Germania, urmare a rezultatelor bune din 2011.

Similar, cei 125.000 de salariaţi Daimler Benz vor primi câte 4100 de euro iar cei 8.500 de angajaţi Porsche câte 7600 de euro.Dar asta după acceptaseră în prealabil îngheţarea salariilor pentru a traversa dificultăţile impuse de reducerea cererii în perioada 2008 – 2009.

Ce este de făcut, inclusiv pentru România

Reducerea costurilor salariale, inclusiv indirect, prin flexibilizarea legislaţiei de angajare, permite creşterea competitivităţii, într-un moment în care competiţia între statele UE pentru cote de piaţă se înteţeşte. Chiar şi ţări cu salarii ceva mai scăzute decât media, precum Cehia şi Croaţia sunt forţate să faciliteze intrarea şi ieşirea de pe piaţa muncii pentru a deveni mai competitive.

După ce au beneficiat ani de zile de pe pe urma unor majorări salariale peste posibilităţile rezultate din creşterea productivităţii muncii şi şi-au erodat, pe această cale, competitivitatea produselor, Grecia, Portugalia şi Spania au intrat acum în cercul vicios al protestelor populare şi al grevelor, ce nu fac decât să agraveze situaţia.

Creşterea decalajelor economice după o perioadă de apropiere a nivelurilor de trai scade eficienţa politicilor monetare ale Băncii Centrale Europene şi complică deciziile. Politicile în materie devin prea relaxate pentru Germania şi prea restrictive pentru ţările din sudul Eurozonei. Ceea ce impune o reformare a pieţei muncii după modelul de succes, cel german.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.4.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult