Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea terenurilor agricole, despre care dezvoltatorii de câmpuri energetice regenerabile spun că îi pune în imposibilitatea de a-și dezvolta afacerile.
Asociațiile din industria regenerabilelor – RWEA și PATRES – au avertizat că se pot pierde fonduri europene de circa 10 miliarde de euro, „cu impact asupra securității energetice și competitivității economice”, potrivit unui comunicat.
Legea stabilește dreptul de preemțiune aspura cumpărării terenurilor agricole scoase la vânzare. Ordinea în care se anunță vânzarea unui teren: rudele vânzatorului, apoi cei care au terenuri învecinate cu terenul scos la vânzare sau arendașii care lucrează pe terenul respectiv. Destinația terenului nu poate fi modificată.
RWEA și PATRES au solicitat președintelui să întoarcă legea în Parlament pentru reexaminare, mai ales că guvernul s-a opus acesteia, dar președintele Klaus Iohannis a promulgat-o.
„Modificările propuse în domeniul legislației cu impact asupra vânzărilor de terenuri agricole nu țin cont de interesul României în atragerea de investiții în domeniul energiei curate, iar adoptarea lor în forma actuală ar împiedica dezvoltarea de proiecte energetice regenerabile, punând în pericol atragerea de fonduri europene de peste 10 miliarde de euro, cu impact asupra securității energetice și competitivității economice”, potrivit comunicatului emis la acel moment de asociațiile din sectorul regenerabilelor – Asociația Română pentru Energie Eoliană (Romanian Wind Energy Association – RWEA) și Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din România – PATRES.
RWEA reprezintă companii cu o putere instalată în România de 3 GW de energie eoliană deținută de companii precum Enel, Engie, EDP, CEZ etc. în urma unor investiții de peste 5 miliarde Euro și, în același timp, dezvoltatori și furnizori de servicii conexe acestei industrii, potrivit datelor proprii.
PATRES – Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania, are 109 membri, producători de energie regenerabila din toate sursele (apă, vânt, soare, biomasă) cu o putere instalată de peste 1,8 GW si investiții în România de peste 2,7 miliarde Euro.
Obiecțiile producătorilor de energie regenerabilă
Legea a fost contestată la Curtea Constituțională, dar fără succes.
Cele două organizații s-au adresat președintelui României cu următoarele observații:
- „activitatea investitorilor din industria regenerabilă va fi grav perturbată de intrarea în vigoare a legii, aceștia aflându-se în imposibilitatea de a achiziționa, sau de a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan în vederea dezvoltării de proiecte energetice.
- aplicarea legii va determina o reținere a investitorilor, sau chiar imposibilitatea acestora, de a investi în capacități noi de producere de energie regenerabilă în exercițiul investițional 2020-2030, consecința fiind nerespectarea de către România a țintelor asumate fata de Instituțiile Europene.
- intrarea în vigoare a acestei legi va avea ca principală consecință negativă pierderea (din nou) a încrederii investitorilor din industria energiei regenerabile în cadrul legislativ și în puterea legislativă a statului român”.
- România a anunțat o țintă de energie regenerabilă în consumul final de energie de 30,7% în anul 2030, conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al autorităților române.
La acest nivel, România ar avea nevoie de peste 7 GW de capacitate suplimentară de energie regenerabilă, investiții estimate la peste 22 miliarde de euro.
