Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat marți, la Curtea Constituțională, în legătură cu modificările aduse Codului de procedură și Legii privind organizarea judiciară. De asemenea, printr-o scrisoare care însoțește sesizările, șeful statului îi cere lui Valer Dorneanu, președintele CCR, să amâne discutarea acestor legii până ce sosește evaluarea Comisiei de la Veneția.
Prezentăm integral textul scrisorii:
În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintez alăturat, sesizarea de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Având în vedere tradiția bunei colaborări dintre autoritățile publice din România și organismul european care contribuie la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa și care sprijină statele ce doresc să pună structurile juridice și instituționale în acord cu standardele și bunele practici internaționale în materie de democrație, pre-eminență a dreptului și protecție a drepturilor omului, vă adresez solicitarea ca termenul de dezbatere a sesizării de neconstituționalitate să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneția să poată fi valorificată.
În sesizarea referitoare la Codul de procedură penală, președintele semnalează mai multe amendamente care încalcă Constituția și încalcă dreptul victimelor.
Printre acestea figurează și prevederea de la Art. I pct. 41 introduce lit. b1) la art. 83, ce prevede că inculpatul are „dreptul de a fi încunoștințat de data si ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi si libertăți.”
„În urma acestei modificări, inculpatul va fi încunoștințat de data, ora și locul efectuării fiecărui act de urmărire penală și va putea participa la acestea. Astfel, toată activitatea de urmărire penală – inclusiv audierea părților vătămate, a părților civile, efectuarea unor percheziții sau alte acte – se va efectua în prezența inculpatului. Sunt contrazise astfel toate principiile elementare ale unei investigații penale prealabile judecății, transformându-se activitatea de urmărire penală într-o activitate publică și lipsită de orice confidențialitate. Spre exemplu, procurorul va trebui să încunoștințeze inculpatul despre faptul că va efectua o percheziție domiciliară la un alt inculpat sau la o altă persoană, fără a exista nicio garanție de păstrare a confidențialității.
În condițiile în care persoana vătămată sau partea civilă nu beneficiază de un drept similar norma contravine art. 21 alin. (3) din Constituție referitor la dreptul la un proces echitabil.
Prevederea criticată nu era necesară, în condițiile în care, în reglementarea actuală, avocatul suspectului/inculpatului poate participa la toate actele de urmărire penală, în aceleași condiții ca avocatul părții civile, iar prin această reglementare devine mult mai dificilă obținerea de mărturii corespunzătoare adevărului din partea unor persoane care, deși nu se află în situațiile strict prevăzute de lege pentru acordarea unor măsuri de protecție, pot fi intimidate de prezența suspectului/inculpatului. Prin consecințele sale norma contravine art. 131 alin. (1) din Constituție potrivit căruia, în activitatea judiciară, Ministerul Public apără ordinea de drept, întrucât face mult mai dificilă, dacă nu chiar imposibilă sarcina procurorilor de a apăra ordinea de drept prin investigarea infracțiunilor comise.”
Urmărește-ne pe Google News
