Preşedintele Klaus Iohannis a spus, vineri, că premierul Victor Ponta a plecat ”pe cont propriu” în turneul din statele din Golf şi că nu a discutat cu el înainte de această deplasare externă.
”Primul-ministru, Victor Ponta a plecat pe cont propriu, nu a discutat cu mine în prealabil vizita pe care a făcut-o în statele din Arabia. M-a informat după ce a revenit în ţară că a fost acolo şi că a avut nişte discuţii senzaţionale, nu ştim exact despre ce, dar se pare că au fost foarte bune”.
Preşedintele Klaus Iohannis crede că ”este o metodă inedită de a face politică externă, fiecare de capul lui”.
”Probabil aşa a înţeles premierul Victor Ponta că trebuie să se întâmple politica externă”, a spus preşedintele.
Şeful statului a arătat şi cum vrea să regleze aceste dinsfuncţionalităţi între guvern şi Preşedinţie: ”Foarte simplu, nu solicit lucruri extraordinare şi nici complicate. Solicit lucruri pe care şi domnul prim-ministru ar putea să le facă. O discuţie lămuritoare, înainte, ar putea ajuta”.
Victor Ponta nu e la prima abatere
Observaţiile preşedintelui sunt justificate, întrucât unul dintre prerogative importante ale preşedintelui este politica externă.
În timpul coabitării cu Traian Băsescu, au existat mai multe momente de tensiune şi dispute între președinte și premierul Ponta pornite de la manifestarea pe scena internaţională a premierului şi implicarea sa în politica externă.
În afară de cunoscutul caz de reprezentare la Consiliul European, problemă tranşată, în final, de Curtea Constituţională, Victor Ponta a fost dur criticat de preşedintele Băsescu pentru o vizită în Asia Centrală şi China.
Victor Ponta a plecat atunci, o vizită în 2013, fără mandat: „Sunt lucruri care nu trebuie tolerate doar pentru că avem un acord de cooperare instituțională. O vizită de prim-ministru sau de președinte se pregătește„, spunea la acea vreme preşedintele Traian Băsescu.
Preşedintele şi atribuţiile de politică externă
În privinţa reprezentării internaţionale, Constituţia nu conţine prevederi clare. Disputa între preşedinte şi premier a avut loc în timpul mandatului lui Traian Băsescu referitor la participarea la Consiliul European, a dus la o decizie a Curţii Constituţionale care a clarificat lucrurile.
În motivarea deciziei CCR privind reprezentarea la Consiliul European, Curtea Constituţională arată: a reţinut, în esenţă, că regimul politic consacrat de Constituţie trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidenţial şi că, potrivit articolului 80 alineat (1) din Constituţie, preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul.
„Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional. O atare concepţie este legitimată de caracterul reprezentativ al funcţiei, Preşedintele României fiind ales de cetăţeni prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”, menţionează CCR.
Curtea precizează că, în planul politicii externe, primul-ministru are competenţa constituţională de a asigura realizarea politicii externe a ţării (art. 102 alin. (1) din Constituţie), ceea ce înseamnă că în funcţie de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este preşedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul său, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile faţă de care statul s-a angajat.
Prin urmare, Curtea a constatat că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat.
„Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuţie, aşadar, unul derivat, şi nu originar, cum este cel al Preşedintelui României. Astfel, aşa cum s-a reţinut prin decizia anterior menţionată, nefiind o putere delegată, ci proprie Preşedintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voinţă expres, de către acesta atunci când consideră necesar”, se arată în documentul citat.
