Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marți seara că are un „plan B” pentru situația în care Guvernul va adopta ordonanţa de urgenţă privind graţierea.
„Evident că am un plan B, dar nu vi-l spun astăzi”, a declarat Iohannis marţi seară, răspunzând unei întrebări.
Declarația a fost făcută la Strasbourg, unde se va afla marți și miercuri. El va susține un discurs în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la invitația președintelui acestei instituții, Pedro Agramunt, și va avea întrevederi cu secretarul general al CoE, Thorbjorn Jagland, și cu alți oficiali.
Consiliului Europei (CoE, a nu se confunda cu Consiliul European) este cadrul instituţional de colaborare interguvernamentală între statele membre, în toate domeniile de interes ale societăţii europene (cu excepţia celor legate de apărare): cooperare juridică, în domeniul mijloacelor de informare în masă, educaţie, cultură, patrimoniu, tineret şi sport, probleme sociale şi economice, puteri locale şi regionale, protecţia mediului etc.
Referitor la referendumul care vizează OUG privind grațierea și modificarea codurilor penale, referendum pe care l-a declanșat marți, când a trimis Parlamentului scrisoarea pentru a cere consultarea acestui for, șeful statului a precizat: „Chestiunea cu referendumul se referă la o chestiune politică și la o abordare politică”.
De asemenea, el a precizat că întrebarea de la eventualul scrutin pentru consultarea populației nu va conține cuvântul grațiere.
Marți seara, la Strasbourg, șeful statului s-a referit și la problema suprapopulării penitenciarelor, un fenomen real dar folosit ca pretext de Guvernul PSD – ALDE pentru a-i salva de condamnări pe numeroși parlamentari și aleși locali.
El a spus că eventuala grațiere nu reprezintă soluția pentru cei din închisori, ci „o mică parte din pachetul de soluții” care să convingă CEDO să nu aplice amenzi României din cauza situației din penitenciare.
Potrivit șefului statului, România va avea un termen de aproximativ 18 luni pentru a elabora un set de măsuri.
„CEDO reprezintă o soluție tehnică. Grațierea nu este soluția. Poate fi o parte mică din pachetul de soluții. La noi acasă, problema s-a pus total greșit. S-a mers pe scoaterea unei teme din context și ambalarea într-un mod care mi se pare nepotrivit. Grațierea nu poate fi făcută pentru politicieni. Trebuie făcută pentru cei din închisori, nu pentru cei care stau în Parlament”, a explicat Klaus Iohannis.
„Nu poate fi vorba despre 80 de milioane (amendă anuală ce ar putea fi pronunțată de CEDO pentru supraaglomerarea din închisori și care înseamnă câțiva euro zilnic pentru fiecare deținut – n. red.). Nu poate fi aplicat așa ceva la România. Nu știe nimeni câți deținuți au dreptul la o compensație. Haideți să vedem ce dorește CEDO de la noi, să elaborăm un pachet serios pentru România”, a mai spus președintele.
Reamintim că Iohannis le-a transmis marți președinților celor două camere ale Parlamentului scrisoarea prin care anunță că a declanșat procedura pentru organizarea unui referendum cu privire la continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice.
Conținutul integral al scrisorii transmise președinților Camerei Deputaților și Senatului :
În temeiul dispozițiilor art. 90 din Constituția României și al dispozițiilor art. 2 și 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, intenționez să cer poporului să-și exprime, prin referendum, voința suverană cu privire la următoarea problemă de interes național: Continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice.
Având în vedere dispozițiile legale menționate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum național referitor la problema sus-menționată
Detaliile procedurale ale organizării unui referendum
Art. 90 din Constituție, prevede:
Referendumul
- Parlamentul are termen 20 de zile calendaristice să prezinte un punct de vedere asupra referendumului iniţiat de acesta.
- În cazul în care legislativul nu răspunde, preşedintele poate emite decretul de organizare a referendumului.
- Parlamentul are rol pur consultativ în această chestiune
- Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere, şeful statului poate emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.
Referendumul
- Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului.
- Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
- Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
- Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc prin decret al preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului naţional se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, şi prin presă, radio şi televiziune.
- Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila ”Votat” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale. După ce a votat, participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.
- Cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.
Marea necunoscută, pe care o va lămuri Curtea Constituțională, este dacă subiectul/subiectele referendumului este/sunt “problemă de interes național”.