România se va abţine să stabilească misiuni diplomatice la Ierusalim, aşa după cum s-a stabilit prin rezoluţia Adunării Generale ONU din 21 decembrie.
Acesta a fost mesajul transmis premierului israelian de către președintele Klaus Iohannis, într-o discuție telefonică avută vineri de cei doi oficiali și inițiată de Benjamin Netanyahu, se menționează într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
La puțin timp după anunțul venit de la Cotroceni, Ambasada Palestinei la Bucureşti a salutat declaraţia preşedintelui Iohannis de a reafirma poziţia statului român în ceea ce priveşte statutul Ierusalimului.
„Prin decizia de a nu considera mutarea ambasadei la Ierusalim o opţiune legitimă, România dovedeşte încă o dată respect faţă de principiile de drept şi faţă de legea internaţională”, a afirmat Fuad Kokaly, ambasadorul Palestinei la Bucureşti, citat în comunicat.
Poziţia preşedintelui Klaus Iohannis „rămâne în acord” cu rezoluţiile deciziilor Consiliului de Securitate al ONU, rezoluţiile Adunării Generale a ONU, Convenţiei a Patra de la Geneva şi, de asemenea, „se aliniază deciziei unanime, îmbrăţişată cu fermitate de toate statele membre ale Uniunii Europene, din care România este parte”, se mai spune în comunicat.
Prezentăm integral comunicatul Administrației Prezidențiale
Discuția a vizat stadiul și perspectivele de dezvoltare ale relațiilor dintre România și Statul Israel, respectiv evoluțiile legate de adoptarea, la 21 decembrie 2017, la nivelul Adunării Generale a ONU, a proiectului de rezoluție pe tema statutului Ierusalimului, fiind abordată pe scurt, în acest context, problematica statutului Ierusalimului.
De asemenea, cei doi înalți oficiali au avut un schimb de opinii referitoare la situația actuală din Iran.
Prim-ministrul Netanyahu a apreciat în mod deosebit relația apropiată de prietenie dintre cele două state și popoare, bazată pe interese comune. Totodată, Premierul israelian a adresat mulțumiri pentru votul de „abținere” al României cu ocazia adoptării Rezoluției Adunării Generale ONU din luna decembrie privind statutul Ierusalimului.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat, la rândul său, simbolismul aniversării, în acest an, a șapte decenii de relații diplomatice neîntrerupte dintre cele două state, care coincide cu împlinirea a 70 de ani de la înființarea Statului Israel și cu celebrarea Centenarului României Moderne. Președintele României a asigurat că țara noastră susține în continuare dezvoltarea, consolidarea și diversificarea relațiilor cu Statul Israel, care au un caracter strategic.
În ceea ce privește evoluțiile recente pe tema statutului Ierusalimului, Președintele Klaus Iohannis a reiterat elementele principale ale poziției României, exprimate cu prilejul votului și al „explicației de vot” prezentate ulterior derulării acestuia asupra Rezoluției Adunării Generale ONU din 21 decembrie 2017. Rezoluția recomandă, printre altele, statelor membre ONU să se abțină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim și să intensifice eforturile internaționale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare și justă în Orientul Mijlociu.
Conform acestei poziții, aprobate de Președintele României anterior votului, pe baza propunerii argumentate, în scris, a Ministerului român al Afacerilor Externe, Ierusalimul reprezintă o temă centrală în cadrul negocierilor de pace, iar statutul acestuia ar trebui stabilit în urma încheierii unui acord direct între părți.
România a subliniat, în cadrul explicației de vot, și necesitatea rezolvării juste și de durată a conflictului israeliano-palestinian, prin implementarea „soluției celor două state”, Israel și Palestina, care să coexiste în pace și securitate, ca unică variantă viabilă și capabilă să garanteze îndeplinirea aspirațiilor părților.
De asemenea, s-a arătat cu acel prilej că poziția țării noastre față de statutul orașului Ierusalim rămâne conformă cu cea stabilită prin rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU și Adunării Generale ONU în materie.
Totodată, în poziția exprimată cu prilejul explicației de vot, România a făcut apel la calm, a încurajat părțile să reia dialogul direct pentru deblocarea procesului de pace și a arătat că, în prezent, este necesară reînnoirea eforturilor internaționale pentru relansarea acestuia, context în care momentul promovării Rezoluției adoptate pe 21 decembrie 2017 a fost privit cu reticență de către țara noastră, ceea ce a și motivat decizia de vot „abținere”.
În consecință, o eventuală decizie în sensul mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim poate fi luată doar pe baza parametrilor menționați, cu luarea în considerare a evoluțiilor viitoare privind Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, iar, în cadrul acestuia, privind problema statutului Ierusalimului.
Cei doi înalți demnitari au discutat, totodată, despre situația actuală din Iran, Președintele Klaus Iohannis exprimând regretul pentru pierderile de vieți omenești înregistrate în urma recentelor proteste și speranța că violențele vor înceta, iar libertatea de exprimare și libertatea de întrunire pașnică vor fi respectate.
Contextul convorbirii – Decizia SUA și declarația liderului coaliției de guvernământ din România
Statele Unite şi Guatemala sunt singurele ţări din lume care au anunţat oficial că îşi vor muta ambasadele la Tel Aviv la Ierusalim, însă presa internațională a scris că Israelul negociază și cu alte state și chiar ar exista șanse să convingă în acest sens câteva țări din Europa Centrală și de Est – Cehia și România și Ungaria.
În ceea ce privește România, președintele principalului partid de guevrnământ, Liviu Dragnea, declara la sfârșitul anului trecut că le-a transmis premierului, preşedintelui Senatului şi ministrului de Externe poziţia sa privind mutarea ambasadei române din Israel la Ierusalim, apreciind că MAE trebuie să „ia în serios lucrul ăsta”.
„Mi-am spus punctul de vedere, am continuat discuţiile în coaliţie, le-am spus şi preşedintelui Tăriceanu, şi premierului, şi ministrului de Externe Meleşcanu despre acest lucru şi despre convingerea mea.
Şi nu am spus să se mute ambasada mâine, dar MAE trebuie să ia în serios lucrul ăsta şi are toată capacitatea instituţională şi nu numai să facă o analiză serioasă.
Dacă va avea argumente serioase că nu trebuie mutată ambasada de acolo, ne predăm. Dar doar aşa, neavând niciun argument şi nespunând nici una nici alta…”, declara Dragnea la mai de o săptămână după rezoluția ONU pe acest subiect.
O astfel de hotărâre ar încălca reglementările internaţionale, inclusiv rezoluţii ONU, în special Rezoluţia 478 a Consiliului de Securitate ONU, și ar însemna, de asemenea, o pozițiecontrară celei decise la nivelul Uniunii Europene.
Rezoluția ONU din 21 decembrie 2017
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, la 21 decembrie, cu o largă majoritate, un proiect de rezoluţie care condamnă decizia preşedintelui SUA, Donald Trump, de recunoaştere a oraşului Ierusalim drept capitală a Israelului. D
intre cele 193 de state membre, 128 au votat în favoarea proiectului de rezoluţie care condamnă decizia lui Donald Trump privind Ierusalimul, iar nouă ţări, inclusiv Statele Unite şi Israelul, au votat împotrivă. Treizeci şi cinci de ţări s-au abţinut de la vot. Rezoluţia Adunării Generale ONU nu are caracter legal obligatoriu.
22 dintre cele 28 de ţări membre UE au votat în favoarea rezoluţiei. România, Cehia, Ungaria, Letonia şi Polonia s-au abţinut de la vot, iar reprezentantul Lituaniei a lipsit de la sesiunea extraordinară.
De ce este decizia SUA controversată
Dintre toate problemele care se află în centrul lungului conflict între Israel și palestinieni, nici unul nu este la fel de sensibil ca statutul Ierusalimului. Orașul sfânt a fost în centrul eforturilor de pace de zeci de ani.
Doi arhitecți au publicat în Smithsonian Magazine soluția ca ca Orașul Vechi să fie echitabil împărțit de Israel și palestinieni
Cu șaptezeci de ani în urmă, când ONU a votat pentru împărțirea Palestinei în statele evreiești și arabe, Ierusalimul era definit ca o entitate separată sub supraveghere internațională. În războiul din 1948 a fost împărțit, ca și Berlinul în războiul rece, în sectoarele occidental și estic, sub controlul israelian și iordanian.
Nouăsprezece ani mai târziu, în iunie 1967, Israelul a capturat partea de est, a extins granițele orașului și a anexat Ierusalimul de Est – un act care nu a fost recunoscut niciodată la nivel internațional.
Israel descrie în mod obișnuit Ierusalim, cu locurile sfinte evreiești, musulmane și creștine, ca și capitală ”unită și veșnică” a statului. La rândul lor, palestinienii spun că Ierusalimul de Est trebuie să fie capitala unui viitor stat independent palestinian.
Opinia internațională neechivocă, acceptată și de toate administrațiile anterioare din SUA, este că statutul orașului trebuie discutat și decis în cadrul negocierilor de pace.
Orice mișcare de a recunoaște Ierusalimul ca fiind capitala Israelului ar pune SUA în dezacord cu restul lumii și ar legitima construcțiile israeliene în est, considerate ilegale în temeiul dreptului internațional.
