Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat joi statele care nu vor prelua refugiați potrivit cotelor stabilite că riscă să li se reducă fondurile alocate de la bugetul comunitar.
„Ar trebui să ne întrebăm dacă nu poate fi oprită furnizarea de fonduri europene via bugetul european dacă un stat membru nu se ridică la înălțimea responsabilităților sale”, a atenționat președintele CE.
El a amintit ajutorul de care au beneficiat statele din estul Europei, cele mai reticente în problema imigranților, după căderea comunismului.
Președintele Juncker nu a nominalizat statele cu politică divergentă în materie de imigranți dar printre ele se numără cu siguranță România, Ungaria, Cehia și Slovacia, cele patru țări care au votat împotriva cotelor obligatorii.
Există însă și problema ritmului preluării imigranților din Italia și Grecia, mult depășit de cel al intrării imigranților în Europa, pe rute din ce în ce mai diversificate.
Statele membre ale UE au reuşit până în prezent să relocheze 116 dintre cei 160.000 de refugiaţi pe care se angajaseră să îi transfere într-o perioadă de doi ani.
Statele membre au convenit în luna septembrie să relocheze 160.000 de oameni, care se află ”în nevoie clară de protecţie internaţională”, prin intermediul unei scheme de relocare a migranţilor din Siria, Eritreea şi Iraq sosiţi în state precum Italia sau Grecia.
Până în prezent, anunţă marţi Comisia Europeană, 116 persoane au fost relocate şi numai 1.418 locuri de cazare au fost pregătite de 14 state membre UE.
Un număr de 86 de migranţi au fost relocaţi din Italia, alţi 30 urmau să plece marţi din Atena către Luxemburg. Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie au ales să nu participe la schema de relocare, dar numai Regatul Unit a anunţat oficial că nu va partiocipa la efortul comun de relocare a migranţilor.
Siria, Iraq şi Eritreea sunt zonele din care provin majoritatea refugiaţilor. Potrivit datelor Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, mai mult de unul din doi sosiţi în Europa provin din Siria, 6% dintre cei care traversează Mediterana provin din Iraq şi 5% provin din Eritreea.
Nu toţi cei care caută azil rămân sau călătoresc prin Italia sau Grecia, valuri de migranţi sosind în UE prin rute alternative, prin Balcani, prin Turcia, prin Rusia.
În primele 9 luni ale anului 2015, aproximativ 770.000 de solicitanţi de azil se află răspândiţi în întregul continent, cu peste 100.000 mai mulţi decât cei sosiţi în întregul an 2014 şi cu peste 300.000 de oameni mai mulţi decât cei sosiţi în 2013.
Valurile constante de migranţi au contribuit şi la întârzierea procesării aplicaţiilor de azil. La finalul anului 2014, un număr puţin sub 490.000 de solicitări de azil erau în curs de procesare în întreaga UE. În iulie 2015, cifra crescuse la 632.000.
Urmărește-ne pe Google News
