Preşedintele Băsescu a comentat MCV-ul: Avem două mari probleme – lipsa transparenţei la numirea şefilor Parchetului şi imunitatea parlamentarilor şi miniştrilor

Preşedintele Traian Băsescu a comentat, duminică, raportul suplimentar al Comisiei Europene privind justiţia românească, el arătând că problemele majore ale României ţin de lipsa transparenţei în procesul de numire a procurorului general şi a şefului DNA, precum şi de neîncuviinţarea de către Parlament a procedurilor penale asupra unor parlamentari şi parlamentari-foşti miniştri.

Într-o conferinţă de presă, la Cotroceni, Băsescu a spus că criteriile invocate de partea guvernamentală în propunerea şefilor Parchetului sunt netransparente.

„Încercările de a ne juca cu procurorii – ba <<să aducem unul care n-a făcut un dosar de un an şi jumătate, ba să aducem un prieten, ba să aducem un om cu care să putem discuta>>… Ce să discuţi cu procurorul general sau cu procurorul-şef DNA?! Discuţi când îl numeşti, îi spui <<Succes!>>. Aceste criterii netransaparente ne vor duce la eşec, iar eu vă spun că avem două mari probleme de credibilitate. Una este numirea procurorilor şi a doua, reacţia pentru cei pentru care se cere urmărirea penală de către procurori, fie că sunt în Guvern, fie în Parlament. Două probleme majore de credibilitate”, a declarat şeful statului.

Băsescu a subliniat că în discuţia avută, la Senat, cu premierul Victor Ponta, şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Crin Antonescu, respectiv, Valeriu Zgonea, a propus o variantă în care Consiliul Superior al Magistraturii să sugereze două persoane pentru Şefia Parchetului General, respectiv a DNA, pe care ministrul Justiţiei şi şeful statului să le treacă prin procesul complet de numire în funcţii.

În context, şeful statului a lăsat să se înţeleagă că soluţia sa este cea potrivită pentru că actualul ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, nu ar fi suficient de credibil.

„Eu nu am propus ca CSM-ul să selecteze. CSM-ul să ne sugereze, din ce ştiu ei, care sunt cei mai buni şi reputaţi procurori, cu cea mai bună activitate profesională, să ni-i aducă la cunoştinţă, să spună şi domana Pivniceru, şi eu <<Da>>, ca să nu mai avem surpriza neplăcută a unanimităţii în a-i respinge la nivelul CSM-ului. Este clar că cel mai credibil moment în procesul de numire a procurorilor este avizul CSM. Cel puţin în momentul de faţă. Au fost şi alte situaţii, când ministrul era extrem de credibil. Acum cel mai credibil moment este cel al avizului CSM, care ne poate ajuta să facem o numire rapidă”, a spus Băsescu.

Preşedintele a menţionat că interlocutorii săi i-au răspuns public trimiţându-l să citească legislaţia, însă Băsescu a subliniat că va mai discuta cu premierul Victor Ponta acest subiect. „Răspunsul mi s-a dat public, mi s-a spus: <<Citeşte legea, domnule preşedinte!>>. (…) În primul rând, o să mai discut cu premierul”, a spus Băsescu.

Referitor la raportul Comisiei Europene în Mecanismul de cooperre şi verificare, Băsescu a remarcat că documentul face două „afirmaţii extrem de importante”, potrivit cărora noul guvern şi-a făcut deja cunoscut angajamentul faţă de independenţa sistemului judiciar şi supremaţia statului de drept în acordul instituţional de colaborare dintre preşedinte şi prim-ministru, iar conducerea Ministerului public şi a DNA trebuie alese dintr-un număr suficient de mare de candidaţi de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis şi trasparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în acordul de cooperare instrituţională între preşedinte şi premier.

În legătură cu parlamentarii asupra cărora au fost blocate anumite procesuri penale, Băsescu a menţionat neîncuviinţarea urmăririi penale a foştilor miniştri-deputaţi Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre, neîncuviinţarea arestării preventive a deputatului Ion Stan, precum şi faptul că Senatul s-a opus unei decizii definitive a justiţiei de încetare a mandatului de senator al lui Mircea Diaconu.

Alte declaraţii ale preşedintelui Băsescu:

• Numirea unor miniştri declaraţi incompatibili de ANI. „Un lucru pe care ni-l menţionează raportul: au fost trei miniştri care au fost găsiţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate, dar au fost menţinuţi în Guvern. Cum să nu îţi menţioneze Comisia Europeană acest lucru, care a arătat că politicul din România, la nivel de guvern, nu îndeplineşte standardele europene acceptate de toată lumea? Uniunea Europeană ne cere ceva ce funcţionează în toate statele Uniunii. Apelul raportului este către premier să găsească o soluţie. Este problema premierului. Eu, dacă aş fi putut, la depunerea jurământului (miniştrilor cercetaţi penal – nr) m-aş fi opus, dar nu aveam formă legală. Constituţia precizează pentru fapte comise în timpul mandatului de ministru”.
• Parlamentari. „Veţi observa în raport că nu se leagă de aleşi, nu veţi vedea niciodată Comisia Europeană spunând: De ce a fost ales un primar, de ce a fost ales un parlamentar care avea dosar penal?. Comisia Europeană respectă votul electoratului, dar pe urmă, când intri în instituţiile la vârf, guvern sau Parlament, şi eşti pus sub semnul întrebării din punct de vedere al integrităţii, mai ales în guvern, trebuie să existe reacţia demisiei.
• Statul de drept. Vin la partea negativă a raportului care, trebuie să recunosc, este aparent o contradicţie: să apreciezi pozitiv aceste instituţii (DNA, ANI, Parchetul General, Înalta Curte) care ţin de statul de drept şi pe de altă parte să pui sub semnul întrebării funcţionarea statului de drept, dar realităţile verii anului 2012 n-au putut fi evitate şi mesajul pe care îl dă acest raport este – nu vă jucaţi cu statul de drept, v-au rezistat instituţiile, dar reveniţi-vă în abordarea politicienilor, în abordarea pe care o aveţi ca oameni politici
• Suspendarea preşedintelui. Aş vrea să mai clarific un lucru legat de statul de drept. Văd că a apărut un nou fenomen legat de suspendarea preşedintelui. Unul vine şi spune că îl suspendăm pe preşedinte, apare altul şi ia apărarea, că nu îl suspendăm. Sunt ridicoli. Nu fac decât să se penibilizeze. Preşedintele României are un mandat pe care îl dobândeşte prin algeri libere şi în care condiţia este să obţină 50% din voturi plus unul. Nu există condiţia să îşi menţină intenţia de vot peste 50% plus unu. Ce s-ar întâmpla dacă şefii de stat aleşi cu 50, 51%, 52% în fiecare an i-ai verifica printr-un referendum să vezi dacă mai au 50% plus unu?!