Art. 90 din Constituție, prevede:
Referendumul
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Consultarea Parlamentului
- Parlamentul are termen 20 de zile calendaristice să prezinte un punct de vedere asupra referendumului iniţiat de acesta.
- În cazul în care legislativul nu răspunde, preşedintele poate emite decretul de organizare a referendumului.
- Parlamentul are rol pur consultativ în această chestiune
- Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere, şeful statului poate emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.
Referendumul
- Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului.
- Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
- Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
- Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc prin decret al preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului naţional se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, şi prin presă, radio şi televiziune.
- Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila ”Votat” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale. După ce a votat, participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.
- Cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.
Marea necunoscută, pe care o va lămuri Curtea Constituțională, este dacă subiectul/subiectele referendumului este/sunt “problemă de interes național”.
Replica lui Liviu Dragnea: Președintele Iohannis își cere suspendarea
„Începe să fie evident, președintele Iohannis își cere suspendarea. Cred că vrea o suspendare pentru a putea avea din nou o tribună, pentru a putea merge în țară ca să se victimizeze.
Nu suntem interesați de asta, noi chiar vrem ca acest guvern să guverneze și în Parlament să dăm legile pe care românii le așteaptă, să le facă o viață mai bună.
Eu, cel puțin acum, nu sunt interesat de ideea de suspendare, nu cred că trebuie pentru România așa ceva acum.
De la alegeri încoace, președintele Klaus Iohannis a făcut ca România să fie într-o criză politică permanentă, inventând periodic, la un interval de timp, câte o temă. Este o teorie a sinusoidelor”, a declarat Dragnea la România TV, la puțin timp după ce șeful statului a anunțat, luni seara, că va declanșa procedurile pentru un referendum.
În opinia lui Dragnea, președintele a încălcat legea când a participat, săptămâna trecută, la ședința Guvernului, și duminică seara, când a participat la „un miting neautorizat”.
„Președintele a depus un jurământ după ce a fost ales, în care, între altele, se spune că este garantul Constituției și al respectării legii.
Aseară, președintele Iohannis a instigat și a și participat la o încălcare a legii — la un miting neautorizat. Asta este o încălcare a legii. Aseară, și-a încălcat jurământul, deci nu mai are nicio limită în sensul ăsta”, a mai spus liderul PSD.
Liviu Dragnea vrea și el referendum – pe tema familiei și imunitatea parlamentarilor și a șefului statului
El a anunțat că și PSD intenţionează organizarea a două referendumuri (cel mai posibil în primăvara acestui an), unul pe tema familiei formată dintr-un bărbat şi o femeie (așa cum au cerut peste trei miliaone de românie, într-o inițiativă cetățenească), iar celălalt pe tema eliminării imunităţii, inclusiv pentru preşedintele României.
Subiectele referndumului: ordonanțele pentru grațiere și amnistie mascată
Guvernul Sorin Grindeanu a pus în dezbatere publică două proiecte de OUG pentru o grațiere colectivă și modificări ale codurilor penale care-i vor scăpa de dosare pe politicienii condamnați, anchetați sau trimiși în judecată pentru fapte de corupție.
Proiectele au declanșat ample proteste de stradă ce au culminat duminică, ziua când au ieșit în stradă peste 20.000 de persoane în București și alte peste 10.000 în alte câteva orașe.
Șeful statului a participat și el, pentru puțin timp, la marșul de protest din Capitală.
Duminică seara, imediat după revenirea în țară, Liviu Dragnea l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis că “incită la dezordine socială și violență” și că a pus la cale o mineriadă, încercând să “răstoarne ordinea constituțională”.
“E un început de lovitură de stat. De fapt, președintele Iohannis vrea, așa cum a vrut și fostul președinte Băsescu, să pună în cătușe puterea legitimată prin votul democratic. Vrea ca în continuare România să fie condusă de instituții fără legitimitate democratică, prin teroare, iar românii să rămână prizonierii unor puteri nealese”, a scris Dragnea pe contul său de Facebook.
Liderul PSD s-a întors din SUA (unde a participat la unele evenimente din procedura de învestitură a lui Donald Trump), duminică, în timp ce la București și în mai multe orașe se desfășurau proteste ample împotriva ordonanțelor grațierii și amnistiei mascate.
Președintele Klaus Iohannis le-a transmis marți președinților celor două camere ale Parlamentului scrisoarea prin care anunță că a declanșat procedura pentru organizarea unui referendum cu privire la continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice.
