miercuri

24 aprilie, 2024

7 octombrie, 2022

Ales Bialiatski din Belarus, organizația rusă pentru drepturile omului ”Memorial” și organizația ucraineană pentru drepturile omului ”Centrul pentru Libertăți Civile” sunt laureații Premiului Nobel pentru Pace 2022, a anunțat vineri Comitetul Nobel.

„Laureații Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din țările lor de origine. Aceștia promovează de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. Aceștia au depus un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, încălcările drepturilor omului și abuzurile de putere. Împreună, ei demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație”, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Premiilor Nobel.

Comunicatul integral:

Ales Bialiatski a fost unul dintre inițiatorii mișcării pentru democrație care a apărut în Belarus la mijlocul anilor 1980. El și-a dedicat viața promovării democrației și dezvoltării pașnice în țara sa natală. Printre altele, a fondat organizația Viasna (Primăvara) în 1996, ca răspuns la controversatele amendamente constituționale care au conferit președintelui puteri dictatoriale și care au declanșat demonstrații de amploare. Viasna a oferit sprijin pentru demonstranții încarcerați și pentru familiile acestora. În anii care au urmat, Viasna s-a transformat într-o organizație pentru drepturile omului cu o bază largă, care a documentat și a protestat împotriva folosirii torturii de către autorități împotriva prizonierilor politici.


Autoritățile guvernamentale au încercat în mod repetat să-l reducă la tăcere pe Ales Bialiatski. Acesta a fost încarcerat din 2011 până în 2014. În urma unor demonstrații de amploare împotriva regimului în 2020, a fost din nou arestat. El este în continuare deținut fără proces. În ciuda greutăților personale enorme, Bialiatski nu a cedat niciun pas în lupta sa pentru drepturile omului și democrație în Belarus.

Organizația pentru drepturile omului ”Memorial” a fost înființată în 1987 de către activiști pentru drepturile omului din fosta Uniune Sovietică, care doreau să se asigure că victimele opresiunii regimului comunist nu vor fi niciodată uitate. Printre fondatori s-au numărat Andrei Saharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, și Svetlana Gannușkina, militantă pentru drepturile omului. Memorialul se bazează pe ideea că confruntarea crimelor din trecut este esențială pentru prevenirea altora noi.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Memorial a crescut și a devenit cea mai mare organizație pentru drepturile omului din Rusia. Pe lângă înființarea unui centru de documentare privind victimele epocii staliniste, Memorial a compilat și sistematizat informații privind opresiunea politică și încălcările drepturilor omului în Rusia. Memorial a devenit cea mai autorizată sursă de informații despre prizonierii politici din centrele de detenție din Rusia. De asemenea, organizația s-a aflat în prima linie a eforturilor de combatere a militarismului și de promovare a drepturilor omului și a guvernării bazate pe statul de drept.

Atunci când societatea civilă trebuie să cedeze în fața autocrației și a dictaturii, pacea este adesea următoarea victimă. În timpul războaielor din Cecenia, Memorial a adunat și a verificat informații despre abuzurile și crimele de război comise asupra populației civile de către forțele rusești și pro-rusești. În 2009, șefa filialei Memorial din Cecenia, Natalia Estemirova, a fost ucisă din cauza acestei activități.


Actorii societății civile din Rusia sunt supuși de mulți ani la amenințări, încarcerări, dispariții și asasinate. Ca parte a hărțuirii guvernamentale a organizației Memorial, organizația a fost catalogată încă de la început drept „agent străin”. În decembrie 2021, autoritățile au decis ca Memorial să fie lichidat cu forța, iar centrul de documentare să fie închis definitiv. Închiderile au devenit efective în lunile următoare. Într-un comentariu cu privire la dizolvarea forțată, președintele Yan Rachinsky a declarat: „Nimeni nu intenționează să renunțe”.

Centrul pentru Libertăți Civile” a fost înființat la Kiev în 2007 cu scopul de a promova drepturile omului și democrația în Ucraina. Centrul a luat poziție pentru a consolida societatea civilă ucraineană și a exercitat presiuni asupra autorităților pentru a face din Ucraina o democrație cu drepturi depline. Pentru a transforma Ucraina într-un stat de drept, Centrul pentru Libertăți Civile a militat activ pentru ca Ucraina să se afilieze la Curtea Penală Internațională.

După invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Centrul pentru Libertăți Civile s-a angajat în eforturile de identificare și documentare a crimelor de război comise de Rusia împotriva populației civile ucrainene. În colaborare cu parteneri internaționali, centrul joacă un rol de pionierat în vederea tragerii la răspundere a părților vinovate pentru crimele lor.

Prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace pentru anul 2022 lui Ales Bialiatski, Memorial și Centrului pentru Libertăți Civile, Comitetul Nobel norvegian dorește să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în țările vecine Belarus, Rusia și Ucraina. Prin eforturile lor consecvente în favoarea valorilor umaniste, a antimilitarismului și a principiilor de drept, laureații din acest an au revitalizat și onorat viziunea lui Alfred Nobel privind pacea și fraternitatea între națiuni – o viziune de care lumea are cea mai mare nevoie în prezent.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: