Presiunea militară a Rusiei nu poate influențeze cine se poate alătura Uniunii Europene și NATO, avertizează premierul estonian Kaja Kallas (foto), înainte de două întâlniri cheie ale liderilor UE privind relația blocului cu vecinii săi.
Aducând trupe la granița cu Ucraina și sugerând apoi ca NATO să renunțe la angajamentul din 2008 față de Ucraina și Georgia de a deveni într-o zi membri ai alianței, președintele rus Vladimir Putin „încearcă să se prezinte ca o soluție la această problemă pe care tot el o creează – și cred că nu ar trebui să cădem în această capcană”, a spus Kallas într-un interviu telefonic acordat Politico.
„Nu cred că Rusia are dreptul să spună ceva despre cine are dreptul și cine nu are dreptul de a adera la Uniunea Europeană sau la NATO”, a spus Kaja Kallas, a cărei țară de 1,3 milioane de locuitori se învecinează cu Rusia.
Rusia este pe primul loc pe ordinea de zi a două întâlniri la nivel înalt din această săptămână.
Miercuri, este cel de-al șaselea summit al Parteneriatului Estic, în care UE se va întâlni cu un număr de vecini, inclusiv Ucraina. La summit participă și Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Moldova (Belarus și-a suspendat participarea în iunie anul trecut, în urma sancțiunilor impuse de bloc în urma unor alegeri disputate).
O zi mai târziu, joi, liderii UE se vor reuni pentru un Consiliu European în cadrul căruia vor fi discutate relațiile cu Moscova și reacția UE la consolidarea militară a Rusiei la granița cu Ucraina.
Pentru premierul Estoniei, „este foarte important ca, în primul rând, să dăm un semnal de la un nivel foarte înalt că orice presiune militară din exterior pentru a face ca NATO sau Ucraina sau UE să-și schimbe deciziile sau procesul de luare a deciziilor nu este acceptabilă”.
„Ceea ce ar trebui să arătăm este că Ucraina are prieteni și aliați și suntem alături de ei. Deci, dacă cineva s-ar gândi la agresiune împotriva Ucrainei, trebuie să înțeleagă faptul că în spatele Ucrainei sunt aliați și prieteni”, afirmă Kaja Kallas.
Președintele Joe Biden a discutat cu președintele Vladimir Putin săptămâna trecută, creând o oarecare îngrijorare în Europa de Est că președintele SUA este deschis să asculte apelurile Kremlinului pentru a reduce expansiunea NATO și a desfășura arme în apropierea teritoriului rus.
„Sper că mă înșel, dar simt mirosul de „München” aici”, a declarat Marko Mihkelson, șeful Comisiei pentru afaceri externe din parlamentul Estoniei, pentru Financial Times.
Este o referire clară la Acordul de la München, o înțelegere care a permis Germaniei Naziste să anexeze Regiunea Sudetă (Sudetenland) care aparținea Cehoslovaciei.
Regiunea Sudetă era situată în zona de graniță a Cehoslovaciei și era locuită în principal de etnici germani. Acordul a fost negociat în 1938 la o conferință care a avut loc în München, Germania, de puterile mari ale Europei, fără ca reprezentanții Cehoslovaciei să participe. A fost o tentativă eșuată de a evita declanșarea celui de-al doilea Război Mondial.
În interviul acordat Politico, premierul Kallas s-a distanțat de referința privind Acordul de la München, dar a spus că nu i-a plăcut comunicarea lui Biden cu Putin. „Personal, nu-mi plac pașii care au fost făcuți față de Putin. Dar nu depinde de mine să spun cine se consultă cu cine”, a spus premierul estonian. Totuși, în același timp, „Biden a spus că nimic nu se va decide fără noi, prin urmare „nu am niciun motiv să mă îndoiesc de eforturile americane”, a precizat Kaja Kallas.
Premierul Kallas nu a exclus ca Rusia doar să mimeze o invazie totală a Ucrainei, intenția reală fiind aceea de a destabiliza Kievul sau să folosească amenințarea unei acțiuni militare pentru a șantaja Ucraina sau aliații săi.
„Acest lucru cu siguranță poate produce efecte”, a spus premierul, mai ales că UE se confruntă simultan cu „multe conflicte, greu de combătut” provocate de Rusia, cum ar fi criza migrației provocate de Belarus sau „destabilizarea” pe care Putin o provoacă prin creșterea prețurilor la energie — „asta este exact ceea ce vedem cu conducta Nord Stream 2 și tranzitul de gaz prin Ucraina”.
Controversata conductă offshore Rusia-Germania va fi un test cheie pentru noul cancelar german Olaf Scholz, care își face debutul la summit-ul UE joi.
Noul guvern de coaliție german a fost mai reticent în sprijini Nord Stream 2 decât a fost administrația anterioară. „Va fi interesant de văzut cum procedează noul guvern german cu asta”, a spus Kaja Kallas. „Mă aștept să apară” în discuțiile de la summit, a spus Kaja Kallas despre subiectul Nord Stream 2.
