Premierul Coreii de Sud în România: mizele economice și militare pe axa Washington-Seul-București

Premierul Republicii Coreea, Han Duck-Soo, sosit miercuri într-o vizită la Bucureşti, s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă, cu viitorul premier, Marcel Ciolacu, și a fost primit la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis.

Mizele acestei vizite sunt economice și militare, iar prezența delegației sud coreene la București este urmarea vizitei efectuate în decembrie 2022, chiar a doua zi de Crăciun, de Nicolae Ciucă, care a mers la Seul însoțit de șase membri ai cabinetului, directorul Nuclearelectrica și de parlamentari PSD.

La inițiativa Washington, guvernul de la București pune bazele unei cooperări economice ample și a unor parteneriate în formula România-Coreea de Sud-SUA.

Participarea la dezvoltarea sectorului nuclear românesc

După întâlnirea cu Nicolae Ciucă, premierul Han Duck-soo a declarat că țara sa este interesată să participe la dezvoltarea sectorului nuclear românesc. „I-am solicitat premierului Nicolae Ciucă să ia în considerare posibilitatea ca firmele coreene să participe la reabilitarea centralei nucleare din România şi la construcţia de noi centrale nucleare”, a afirmat premierul sud-coreean.

Companiile sud-coreene au fost deja invitate de ministrul Virgil Popescu să participe la retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, e vorba de compania Korea Hydro Nuclear Power, și la finanțarea construcției Unităților 3 și 4 de la Cernavodă (K-EXIM Bank).

Premierul Han Duck-soo a mai solicitat omologului român susținerea orașului Busan pentru găzduirea Expoziției Mondiale şi simplificarea procedurilor de obţinere a vizelor şi a permiselor de şedere pentru expaţii coreeni.

În declarațiile de după întâlnire, premierul Nicolae Ciucă a exprimat „deschiderea pentru întărirea prezenței coreene în domeniul energiei nucleare” și a „încurajat investițiile sud-coreene în proiectele românești din acest sector deosebit de important” pentru consolidarea securității energetice.

Suplimentar, premierul Ciucă a prezentat ”interesul părţii române pentru organizarea în acest an, la Seul, la nivel ministerial, a celui de-al X-lea Comitet comun de Cooperarea Industrială și de organizarea unui Forum de afaceri bilateral asociat acestui eveniment ministerial, care să asigure coerenţa demersurilor de cooperare între sectorul public şi cel privat”.

Memorandum Adminstrația Porturilor Constanta – Autoritatea Portuară Busan

Cu ocazia vizitei premierului sud-coreean, Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa şi Autoritatea Portului sud-coreean Busan au semnat un memorandum de cooperare. Cele două autorităţi portuare vor colabora în domeniul serviciilor portuare şi al infrastructurii portuare şi vor încuraja dezvoltarea traficului de mărfuri între Portul Constanţa şi Portul Busan, pentru toate tipurile de marfă, dezvoltarea transportului Ro-Ro şi al transportului de persoane.

Portul Busan este cel de-al cincilea cel mai tranzitat port după tonajul de marfă din lume şi cel mai mare port de transbordare din Asia de Nord- Est.

Portul Busan a fost vizitat de președintele PSD Marcel Ciolacu în decembrie anul trecut, șeful Camerei Deputaților întâlnindu-se acolo cu membrii din conducerea Autorității Portului pe tema dezvoltării unui asemenea obiectiv strategic important și în România.

Acord de cooperare în domeniul apărării, Romarm – Hanhwa Aerospace

În legătură cu vizita de miercuri, în ședința de guvern a fost aprobat un acord de cooperare România – Republica Coreea în domeniul apărării. Anul trecut, partea coreeană a transmis premierului Ciucă interesul companiilor sale de a participa la programul de înzestrare a forţelor armate române.

Un prim pas a fost făcut în februarie anul acesta, prin semnarea unui memorandum de înţelegere pentru cooperare industrială între Compania Naţională Romarm SA şi Hanhwa Aerospace în vederea producției în România a unor sisteme militare terestre, a pulberilor și explozibilor.

România discută în prezent cu companii sud-coreene achiziția mai multor tipuri de tehnică militară – obuziere K9 Thunder, blindate de luptă pentru infanterie și, posibil, lansatoare multiple K239 Chunmoo (alternativă la HIMARS).

Republica Coreea a fost în 2022 una dintre cele mai prolifice țări exportatoare de arme din lume. Baza de date SIPRI privind transferurile de arme arată că, în 20 de ani, începând cu anul 2000, Coreea de Sud a urcat de pe locul 31 până pe locul 7 al exportatorilor globali de arme.

În 2022, exporturile sud-coreene de armament au însumat 20 miliarde dolari, cu contracte semnificative în Polonia, Egipt, Arabia Saudită și Australia.

Coreea de Sud vinde în principal tancuri, obuziere, avioane de vânătoare și lansatoare de rachete.

Cum evoluează schimburile comerciale România – Coreea de Sud

Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, la 30 iunie 2022, volumul total al schimburilor comerciale între România şi Republica Coreea s-a cifrat la doar 641,3 milioane dolari, fiind cu 46,9% mai mare faţă de cel înregistrat în primul semestru al anului 2021.

Importurile României din Republica Coreea au crescut cu 34,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, atingând 389,44 milioane dolari.

Exporturile României către Republica Coreea au crescut cu 71,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, atingând valoarea de 251,9 milioane dolari. Astfel, soldul rămâne în continuare negativ: -137,6 milioane dolari.

Pe de altă parte, conform datelor statistice din Republica Coreea, KITA a înregistrat un volum total al schimburilor comerciale cu România de 673,6 milioane dolari, din care exportul românesc în Coreea a fost de 379,9 milioane dolari, iar importul de 293,7 milioane dolari, soldul fiind de 86,2 milioane dolari în favoarea României.

Diferențele existente între cele două statistici este explicată de Ambasada României la Seul prin faptul că „multe produse româneşti ajung pe piaţa sud-coreeană prin intermediul unor companii localizate în terţe ţări (în statistica românescă se înregistrează ca export în acestea, iar la import vama sud-coreeană ia în considerare ţara de origine).”

Cu toate că 2021 a fost al 10-lea an consecutiv cu valori în jur de un miliard de dolari ale comerţului bilateral româno-coreean, acestea sunt încă sub potenţialul oferit de cele două pieţe.

Investiții sud-coreene în România

La 30 iunie 2022, în România operau 276 societăţi comerciale cu capital sud-coreean, reprezentând 0,11% din totalul firmelor cu capital străin înregistrate în ţara noastră.

Republica Coreea ocupă locul 30 în clasamentul pe ţări de rezidenţă al investitorilor în societăţile comerciale cu participare străină la capitalul social, cu o pondere de 0,19 din totalul capitalului străin subscrism conform datelor ONRC.

Valoarea reală a investiţiilor sud-coreene în România este mai mare decât cea evidenţiată în statistica românească deoarece unele investiţii, precum SAMSUNG la Oţeluri Târgovişte şi Giurgiu (parc fotovoltaic, 2013) figurează ca investiţii germane.

De menţionat este faptul că până în anul 2006 principala investiţie sud-coreeană în România a fost fabrica de automobile Daewoo de la Craiova, care a fost închisă datorită falimentului grupului sud-coreean.

Sunt de remarcat investiţiile aparţinând grupului DOOSAN, care a preluat în iunie 2006 Kvaerner/IMGB, SAMSUNG care a preluat Oţel Inox Târgovişte şi, mai recent, 2012-2013, ale grupului HYOSUNG la Sighişoara (fabrica de airbaguri).

***