În România va exista în premieră un Registru național al profesioniștilor din Sănătate, o platformă gestionată de ministerul de resort și care va conține datele actualizate ale tututor cadrelor medicale. Înființarea platformei este prevăzută într-o ordonanță de urgență adoptată luni de Guvern.
Autoritățile române nu au în momentul de față o situație clară a profesioniștilor din sănătate – medici, farmacişti, medici stomatologi, psihologi, asistenţi medicali, asistenţi medicali generalişti, moaşe, tehnicieni dentari, dieteticieni, fizioterapeuţi, biochimişti medicali specialiști, biologi medicali specialiști şi chimişti medicali specialiști -, informațiile fiind disipate între Ministerul Sănătății și asociațiile profesionale.
Mai mult, datele din aceste surse nu se pot suprapune, întrucât, de exemplu, Colegiul Medicilor poate spune câți și ce medici cardiologi au drept de practică, dar nu și unde anume lucrează aceștia în prezent.
Pentru prima oară, ministerul Sănătății face ordine în aceste statici și înființează o bază de date – Registrul Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate – ce va conține datele, considerate necesare pentru managementul şi politicile de resurse umane în sănătate și nu numai.
De exemplu, cei care vor gestiona platforma vor putea acorda, conform OUG, la solicitarea în scris, motivată, a unei instituții din domeniul medical, informaţii privind un profesionist inclus în Registrul Naţional.
Reglementarea apare într-o OUG ce conține mai multe modificări legislative cu impact asupra managementului spitalelor și a sistemului de sănătate.
Una dintre reglementări elimină reprezentanții direcțiilor județene de sănătate din consiliile de administrație ale spitalelor publice aflate în subordinea Ministerului Sănătății, iar o altă prevedere stabilește înființarea în premieră a registrului profesioniștilor din sănătate.
În prezent, legea precizează că CA-urile spitalelor publice din rețeaua Ministerului Sănătății includ și „3 reprezentanți ai Ministerului Sănătății sau ai direcțiilor de sănătate publică județene sau a municipiului București”.
Conform proiectului de OUG adoptat luni, alineatul 3), litera a) a articolului 187 se schimbă și va avea următorul cuprins: „3 reprezentanţi desemnați de Ministerul Sănătății”, ceea ce înseamnă excluderea reprezentanțiilor direcțiilor județene de sănătate publică, instituții despre care fostul ministru Nelu Tătaru declara anul trecut că s-au deprofesionalizat prin numirile politice obținute de liderii politici locali.
Epidemia de Covid-19 scos la suprafață „capacitatea deprofesionalizată, lipsită de atribuții, de specialiști (a direcțiilor jduețene de sănătate publică – n.red.), rămânând în acest moment doar să dea niște avize pentru cabinete medicale sau săli de fitness”, spunea fostul ministru al Sănătății Nelu Tătaru, în urmă cu un an.
OUG mai stabilește că membrii consiliului de administrație din spitalele publice pot participa, în calitate de observatori, la concursurile organizate de unitatea sanitară precum și la orice altă activitate desfășurată în cadrul acesteia.
(Citiți și: „VIDEO – Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: Top 5 probleme ale sistemului de sănătate din România”)
Serviciile hoteliere în spitale plătite de părintele însoțitor nu pot depăși dublul valorii alocației pentru hrană din secția de spital
La articolul 233 a fost introdusă prima referire din lege cu privire la serviciile plătite într-un spital public de însoțitorul copilului cu vârstă de peste trei. În situațiile în care medicul nu consideră necesară prezența înosțitorului, dacă acesta se inetrnează totuși cu copilul, „tariful serviciilor hoteliere pentru persoana care însoţeşte copilul cu vârstă mai mare de 3 ani internat
într-un spital public, suportat de însoțitor, nu poate depăşi dublul sumei reprezentând alocația pentru hrană specifică secției în care este internat copilul”, precizează orodnanța.
În nota de fundamentare, autorii proiectului aprobat luni fac trimitere la situații „în care unele unităţi sanitare publice solicită un tarif pe care persoana care însoţeşte copilul internat nu îl poate achita, ceea ce este de natură să producă o traumă emoţională pentru copil, generată de separarea copilului de aparţinător pe parcursul internării, dar și afectarea procesului de vindecare”.
Alte 3 argumente mportante prezentate în nota de fundamentare a OUG:
- Aparținătorul poate asigura o îngrijire mai bună a copilului internat, în condițiile deficitului de personal din spitale.
- Aceste venituri au un aport mic la bugetul spitalului prin comparație cu beneficiile aduse de prezența aparținătorului lângă copil, beneficii care pot fi și de natură financiară ca urmare a duratei mai mici de spitalizare, a riscului mai mic de infecții asociate sau de accidente.
- Afectarea dreptului la îngrijire al copilului ne-a fost semnalată și de Avocatul Copilului- Adjunct al Avocatului Poporului.
