Cărbunele a contat pentru producția energetică din România cu doar 16,5%, anul trecut, fiind devansat de producția hidro și de cea nucleară, potrivit neoficiale ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), citate de Mediafax.
Termocentrale din bazinul Olteniei se situau de obicei la peste 20% din mixul energetic, dar nu și în ultima vreme. De exemplu nici marți dimineața, când hidrocentralele asigurau aproape 29% din producție, hidrocarburile (gazele naturale) aproape 20%, centrala nucleară 16,5%, cărbunele 14%, eolienele 13,7%, iar fotovoltaicele aproape 7% conform datelor Transelectrica.
Anul trecut, cea mai mare pondere au avut-o hidrocentralele (29%), urmate de centrala nucleară (21%), și termocentralele pe gaze naturale (18,17%), potrivit datelor citate de Mediafax.
Energia eoliană și fotovoltaică a avut anul trecut o contribuţie de 15,4% în mixul energetic local.
Schimbarea ierarhiei s-a produs pe fondul marilor dificultăți finanicare ale Compexului Energetic Oltenia, care folosește lignitul și care a preferat să producă maiăuțin pentru a mai reduce din marile datorii cu certificatele verzi.
Astfel că, la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru prima dată în istorie, producția de energie electrică din resurse regenerabile din Uniunea Europeană a întrecut producția din combustibili fosili, în contextul reducerii cererii de energie, provocată de restricţiile impuse de pandemia coronavirus.
(Citiți și: „Pentru prima dată în istorie: În 2020 s-a produs mai multă electricitate din surse regenerabile decât din combustibilii fosili, în UE”)
Pe de altă parte, Institutul Național de Statistică spune că termocentralele clasice (pe gaze și cărbune) au acoperit 36% din energie produsă în România, iar hidrocentralele 28%, centrala nucleară 20% și eolienele 12% și fotovoltaicele 3%, în 2020.
Tendința de renunțare la combustibilii fosili i-a făcut până și pe marii asigurători mondiali să intră în joc și să bonifice investițiile în industria hidrogenului și să penalizeze industria cărbunelui.
