fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Analiză

Execuția pe S1 din 2020 – o abordare comparativă cu cea din 2019

Bugetul general consolidat a înregistrat pe prima jumătate a anului în curs un deficit de circa 45 miliarde lei, echivalent cu 4,2% din PIB estimat… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Premieră în confruntarea pentru președinția Comisiei/ Trei veterani ai politicii UE şi o tânără politiciană faţă în faţă. Analiști: Câștigătorul a fost Verhofstadt

de Anne-Marie Blajan 29.4.2014

Patru dintre cei cei cinci candidaţi la preşedinţia Comisiei Europene s-au înfruntat luni seara în prima dezbatere televizată organizată la Universitatea din Maastricht. Jean-Claude Juncker (PPE), Matin Schuly (SD), Guy Verhofstadt (ALDE) şi Ska Keller (Verzi) au răspuns, timp de o oră şi jumătate întrebărilor pe teme europene.

A fost o premieră europeană şi un exerciţiu prin care alegătorii au putut să îi cunoască şi să vadă care le sunt ideile şi priorităţile pe cei care aspiră la una dintre cele mai importante poziţii de putere din Uniunea Europeană.

Singurul absent a fost candidatul stângii radicale, comunistul grec Alexis Tsipras, ai cărui reprezentanţi au motivat lipsa de la dezbatere prin faptul că avea alte angajamente planificate deja în momentul în care a primit invitaţia.

Dezbaterea, care a avut loc în limba engleză, a fost tradusă în alte 13 limbi şi a putut fi urmărită în direct. Şi tot în direct, pe reţelele Twitter şi Facebook, europenii au putut pune întrebări celor patru candidaţi şi răspunde unui sondaj care să desemneze câştigătorul înfruntării.

Potrivit sondajului Europe Decides, câştigătorul detaşat în viziunea europenilor care au urmărit discuţiile este liberalul Guy Verhofstadt (55%) (foto), urmat de reprezentanta Verzilor, Ska Keller (19%) – singura femeie candidat la această funcţie -, Martin Schulz (17%) şi Jean-Claude Junker (9%).

Jean Quatremer, corespondentul de la Bruxelles al publicaţiei Liberation, crede că principalul câşigător a fost democraţia. „Am avut o reală dezbatere politică. Este pentru prima dată în istoria uniunii Europene în care candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene sunt cunoscuţi – şi în care spun ce vor face, îşi discută opţiunile politice, pentru ca alegătorii să poată lua o decizie”, a spus jurnalitul francez după dezbatere.

Totuşi, Christophe Garach, de la Europolitics este ceva mai pesimist. „În final, chiar şi după alegeri, nu sunt convins că uşile vor fi cu adevărat deschise să vedem cum se fac majorităţile şi ce programe sunt alese. Va fi nevoie de negocieri şi atunci, din păcate, uşile vor rămâne închise”, a spus acesta, arătând că, în continuare, negocierile subterane vor avea ca rezultat alegerea preşedintelui CE.

Dintre puţinele articole scrise imediat la cald, se desprind câteva aprecieri: Reuters consideră că dezbaterea a avut ca temă centrală economia şi că niciunul dintre candidaţi nu este cunoscut în afara ţărilor din care provin.

Wall Street Journal consideră că dezbaterea a scos în evidenţă diferenţele între principalii candidaţi – Jean-Claude Juncker (foto) şi Martin Schulz – şi că politicianul luxemburghez a fost cel mai moderat candidat.

Comentariile jurnaliştilor specializaţi în afaceri europene, ale experţilor din think-tank-uri sau pur şi simplu ale europenilor care au urmărit dezbaterea, postate pe Twitter, arată că părerile sunt împărţite: Guy Verhofstadt şi Ska Keller, într-un fel outsiderii marii bătălii politice, dintre principalele familii – populari şi social-democraţi, au câştigat simpatia şi voturile de popularitate prin ideile lor, în defavoarea celorlaţi doi experimentaţi politicieni europeni.

Liberalul belgian, fost premier, Guy Verhofstadt a avut cele mai clare idei, în timp ce ecologista germană Ska Keller a întrunit adeziunea tinerilor prezenţi la dezbatere: a fost singurul candidat aplaudat în urma răspunsurilor sale.

În schimb, popularul Jean Claude Juncker – absent pe alocuri din dezbatere – a fost huiduit şi a stârnit protestele participanţilor atunci când a afirmat că puterea deciziei nu este în Consiliul European sau ale Comisiei, ci în oameni.

Dezbaterea, aşa cum a spus în glumă Martin Schulz, a opus trei bărbaţi în vârstă şi o tânără femeie. Ska Keller (foto), o tânără politiciană, de doar 32 de ani, combativă, care nu a ezitat să îşi atace adversarii şi să sublinieze că familiile lor politice au votat decizii pe care le critică acum sau le consideră greşite.

Economia – una dintre primele teme de dezbatere

Accentul dezbaterii a fost pus pe economie, pe modul în care ţările din zona euro au scăpat cu greu de criza datoriilor suverane, pe evenimentele care au dus la recesiune în regiune şi au cauzat un şomaj mai mare de 25% în Grecia şi Spania.

„Nu am un proiect al austerităţii. Sunt în favoarea unor finanţe publice sănătoase, pentru că nu poate exista creştere economică fără finanţe publice sănătoase”, a spus Jean-Claude Junker, fost preşedinte al Eurogrupului, chestionat despre politicile economice pe care le-a favorizat.

Martin Schulz a câştigat puncte în dezbatere argumentând că trebuie cheltuiţi mai mulţi bani pentru a-i ajuta pe tineri să îşi găsească un loc de muncă şi să se evite exploatarea acestora prin internship-uri. O idee care a rezonat la tânăra audienţă.

Candidatul socialist crede că europenii contribuabili au suportat pierderile cauzate de speculatori, din cauza cărora a apărut o criză bugetară europeană şi a dus la tăieri drastice de bani de la educaţie, cercetare şi dezvoltare.

„Rezultatul este că o întreagă generaţie în UE plăteşte cu şansele ei pentru o criză pe care alţii, iresponsabili, au cauzat-o. Vreau să schimb Europa şi să o duc într-o altă direcţie”, a spus candidatul social-democraţilor.

Liberalul Guy Verhofstadt a susţinut ideea sa de o mai mare integrare europeană, singura modalitate de a scoate uniunea din criză.

„Ceea ce avem nevoie acum nu sunt mai multe datori, pentru că sunt oameni, unii chiar prezenţi aici (n.r.aluzie la Martin Schulz) care vor să facem mai multe datorii pentru a crea creştere economică. Însă datoriile au fost la originea problemelor noastre aşa că nu asta este soluţia. Soluţia este să folosim o nouă integrare, un salt înainte în integrarea Europei, pentru a crea motorul creşterii economice”, a spus fostul premier belgian.

Ska Keller a susţinut că Europa are nevoie de mai multe investiţii pentru domenii precum schimbările climatice.

„Avem nevoie de investiţii reale în viitor, investiţii în lucruri de care societatea are nevoie pentru a transforma economia, pentru a o face mai verde, ca să putem opri schimbările climatice”, a spus aceasta.

Imigraţia – viziunile veteranilor, diferite de cea a candidatei Verzilor

Cei trei veterani ai politicii europene au susţinut necesitatea unei imigraţii economice controlate, în timp ce Ska Keller a pledat pentru mai multă deschidere pentru refugiaţi şi solicitanţii de azil.

Martin Schulz (foto) a vorbit despre necesitatea de a combate reţelele de trafic de fiinţe umane şi de imigraţie clandestină şi s-a angajat ca acest subiect să fie una dintre priorităţile sale dacă va ajunge preşedinte al Comisiei Europene. El vede necesitatea unui sistem de azil politic care să accepte azilanţi pentru o perioadă de timp, aşa cum a fost cazul în multe ţări europene în timpul războiului civil din Liban.

Guy Verhofstadt susţine un sistem european comun de imigraţie, la fel ca Statele Unite, care să permită un anumit număr de imigranţi şi să împartă povara acestora între statele membre.

În timp ce fostul premier luxemburghez a susţinut că, prin neacceptarea de imigranţi, UE ar pierde potenţial economic. Şi că Europa are nevoie de mulți imigranţi în anii care urmează.

Extremiştii şi euroscepticii – un pericol pentru Europa

Martin Schulz a arătat că extremiştii şi euroscepticii sunt un risc. „Tendinţa este ca cetăţenii europeni să nu ia în serios aceste alegeri. Şi dacă nu o fac, vom avea mulţi astfel de politicieni în parlament. Penru mine, ca german, este inacceptabil ca un partid nazist să intre în următorul parlament”, a avertizat socialistul.

Guy Verhofstadt crede că preocupările şi temerile europenilor trebuie luate în serios, dar trebuie gestionate mai bine. Cel mai bun mod de a contracara euroscepticii este să le ataci soluţiile, nu analiza pe care o fac problemelor uniunii. „Toate soluţiile pe care ei le propun sunt probleme care dispar odată ce ne retragem în spatele graniţelor naţionale”, a spus liberalul.

Jean Claude Jucker a afirmat că va refuza să lucreze cu extrema dreaptă din Parlament. Însă i s-a atras atenţia că în PPE există partide eurosceptice şi că Silvio Berlusconi sau Viktor Orban sunt din aceeaşi familie politică.

Ska Keller a remarcat că partidele de dreapta a adopta retorica extremei drepte. „Prin repetarea sloganelor lor nu faceţi decât să îi ajutaţi să devină mai puternici”, a spus aceasta.

Rusia şi situaţia din Ucraina – este nevoie de o riposta europeană dată Moscovei

Această temă a încins dezbaterea şi s-a discutat destul de mult subiectul, chiar dacă, preşddintele Comisiei Europene nu are prea multă influenţă asupra politicii externe a UE.

Candidaţii au convenit asupra necesităţii unei riposte europene dată Rusiei pentru acţiunile sale în Ucraina, dar o ripostă care să nu ameninţe pacea în regiune.

Întrebat dacă răspunsul UE nu a fosst prea slab, Jean-Claude Juncker a replicat că aceia care susţin asta nu se gândesc la alternativă. Războiul. „Nu vrem un al treilea război într-un secol”, a spus acesta. A recunoscut însă că Vladimir Putin creează conflicte îngheţate.

În schimb, Guy Verhofstadt este în favoarea unui răspuns mai ferm. El crede că prima rundă de sancţiuni împotriva Rusiei a avut efect şi că UE trebuie să impună unele suplimentare. „Nu avem curajul să ne luăm de oligarhii ruşi”, a spus acesta.

Ska Keller crede că folosirea unei retorici belicoase nu face decât să escaladeze situaţia. Ea crede că trebuie să se acorde timp pentru ca acordul de la Geneva să fie pus în practică.

Guy Verhofstadt a promis ca într-o Comisie Europeană condusă de el jumătate să fie femei şi a spus că, dacă preşedintele acestei instituţii va fi decis prin negocieri subterane şi va fi altul decât unul dintre cei prezenţi la dezbatere, atunci aceasta va însemna „dispariţia democraţiei”.

Mai multe dezbateri între candidaţi vor avea loc în diferite ţări ale Uniunii, opunându-i în principal pe Martin Schulz şi Jean-Claude Juncker. Însă o dezbatere mare, cu toţi cei cinci candidaţi va fi în 15 mai şi va fi transmisă în toate ţările UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.4.2014

2 comentarii

  1. Sergiu Simion
    29.4.2014, 9:59 am

    Articol foarte necesar pentru ca furnizeaza un model de dezbatere politica civilizata si europeana de care se afla foarte departe de majoritatea politicienilor romani. Este regretabil ca articolul nu furnizeaza decat print screen-uri reci si simple rezumate ale discutiilor .
    Totusi , cititorii pot avea ocazia sa intre direct in atmosfera dezbaterilor civilizate daca acceseaza unele din adresele de mai jos :

    http://www.euronews.com/2014/04/28/eudebate2014-exclusive-euronews-debate-part-i/
    http://www.euronews.com/2014/04/28/eudebate2014-exclusive-euronews-debate-eu-commission-part-ii-/
    http://www.euronews.com/2014/04/28/eudebate2014-exclusive-euronews-debate-eu-commission-part-iii-/
    https://www.youtube.com/watch?v=dhafgcPeXes

  2. Octavian
    29.4.2014, 10:43 am

    Circ pentru cei proşti. Care este sensul dezbaterii publice, dacă tot Consiliul European, cu votul simbolic al PE, decide în ultima instanţă cine va fi Preşedintele Comisiei?

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, 500 milioane euro pentru inovare în transportul feroviar de mărfuri

Iulian Soare

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de 500 de milioane de euro prin care Germania vrea să sprijine cercetarea, dezvoltarea și inovarea din domeniul… Mai mult

Stiri

”Elev la Liceu” – înscrieri în a treia ediție a programului de burse acordate de Fundația FAN Courier și Help Net

Vladimir Ionescu

Fundația FAN Courier și Help Net deschid miercuri, pentru al treilea an consecutiv, sesiunea de înscriere în programul de burse ”Elev la Liceu”, dedicat absolvenților… Mai mult

Europa

Reuniune de urgență a miniștrilor de Externe UE. Dosarele fierbinți: Turcia, Belarus, Liban

Iulian Soare

Miniștrii de Externe ai UE se reunesc într-o ședință extraordinară vineri pentru a discuta efectele și abordarea comună într-o serie de crize în derulare la… Mai mult

Stiri

SUA a mai contractat 100 milioane doze din viitoarele vaccinuri anti-Covid, totalul asigurat anticipat – 800 milioane doze

Iulian Soare

Preşedintele Donald Trump a anunţat marţi un contract de 1,5 miliarde de dolari pentru livrarea a 100 milioane de doze de vaccin experimental al companiei… Mai mult

Stiri

OIM cere guvernelor sprijin urgent pentru tineri: Pandemia are efecte traumatizante de durată asupra acestora

Razvan Diaconu

Jumătate din tinerii de pe planetă este posibil să fi fost afectați de anxietate sau depresie și 17% au avut probabil astfel de stări, din… Mai mult

Stiri

Importurile de electricitate s-au dublat în Semestrul 1, deși consumul economiei a scăzut cu 10%

Adrian N Ionescu

România a importat net 1,13 TWh (1.130,8 mil. kWh) în primul semestru din 2020, chiar dacă economia a consumat cu 2,125 TWh mai puțin (-10%)… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei verifică prețurile cerute pentru testele COVID-19

Vladimir Ionescu

Consiliul Concurenţei are în derulare o analiză la clinicile care efectuează teste COVID-19, pentru a vedea dacă acestea respectă legislaţia în materie de concurenţă, ca… Mai mult