Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, joi, sesizarea Curții Constituţionale cu privire la modificările la Codul Penal, deoarece ele încalcă articolul 16 din Constituție, care prevede că ”cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, precum și convențiile anticorupție semnate de statul român.
Curtea Constituțională a anunțat că va discuta pe 15 ianuarie sesizarea ICCJ.
Decizia, o premieră în România, a fost luată de cei 92 de judecători prezenți, din totalul de 111 magistrați, ai Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit comunicatului ICCJ.
”Nimeni nu este mai presus de lege”
Se restrânge sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care săvârşesc fapta în exercitarea atribuţiilor de serviciu, excluzând incidenţa normei de incriminare în cazul tuturor persoanelor care exercită funcţii alese sau numite (președinte, parlamentari, primari, consilieri locali și județeni n. red.)
La acest capitol, ICCJ invocă o decizie a Curții Constituționale, care precizează: ”ţinând seama de sfera atribuţiilor ce intră în competenţa primarului, care prin excelenţă au conotaţii de putere publică, apare justificată vocaţia primarului la calitatea de subiect activ pentru infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum şi pentru cele de corupţie. În caz contrar, se poate desprinde concluzia că primarul este deasupra legii, neputând fi cercetat şi pedepsit pentru săvârşirea unor infracţiuni care aduc atingere activităţilor de interes public, cum ar fi de exemplu cele de abuz în serviciu contra intereselor publice, de luare de mită, de primire de foloase necuvenite, de fals intelectual şi altele, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept.”
Din conţinutul modificărilor ”s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate” (parlamentari, președinte și alți aleși) ”sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese” sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept.
Se încalcă documentele internaționale anticorupție semnate de România
Încălcarea Convenției penale privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, și a Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003. Prin semnarea acestor Convenții, statul român şi-a asumat obligaţia de a incrimina corupţia agenţilor publici naţionali (unde se încadrează toți cei enumerați mai sus), traficul de influenţă, abuzul de funcţii etc.
Urmărește-ne pe Google News
