duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 iunie, 2019

CCR a decis marți, cu unanimitate de voturi, că prevederea care îi permite președintelui României să prelungească cu până la un an mandatul șefului Statului Major al Apărării este neconstituțională.

Curtea nu spune în comunicat soluția în acest caz concret, ci o va explica în motivare. Până acum, CCR a avut poziții diferite – în cazul mandatului judecătorului constituțional Petre Lăzăroiu, decizia s-a aplicat pe viitor, adică la sfârșitul mandatului suplimentar, de care acesta nu ar mai fi trebuit să beneficieze, pe când în cazul Laurei Codruța Kovesi, revocarea a fost impusă de îndată.

Dar, Nicolae Ciucă a fost repus în funcție de o instanță care judecă unul dintre procesele deschise de Ministerul Apărării împotriva deciziei președintelui. De aceea, concluzia CCR va fi retrimisă instanței, pentru a fi reflectată în hotărârea definitivă a instanței, precum și Parlamentului, care are obligația de a modifica prevedere în cel mult 45 de zile după primirea motivării.


Comunicatul integral al CCR:

Plenul Curții Constituționale (…) s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituționalitate a dispoziţiilor art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.

Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma ”cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituțională.


Curtea a reținut, în esență, că sintagma menționată este lipsită de claritate și încalcă astfel dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, întrucât nu prevede condițiile și procedura de urmat pentru prelungirea mandatului șefului Statului Major al Apărării. Revine legiuitorului obligația de a stabili în mod clar aceste aspecte.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională.

Pe 1 martie, Curtea de Apel Bucureşti a sesizat CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate articolului din legea MApN care reglementează numirea șefului Statului Major General. Sesizarea CCR a fost dispusă în cadrul procesului în care Ministerul Apărării a solicitat anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

Disputa dintre palate privind controlul Armatei

Ministrul Gabriel Leș, care nu îl susține pe Nicolae Ciucă pentru un nou mandat, a propus CSAT numirea în această funcție a generalului Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO și la Uniunea Europeană.

Potrivit legii, mandatul Șefului de Stat Major este de 4 ani, cu posibilitate de prelungire. Numirea în funcție este făcută de șeful statului, la propunerea ministrului Apărării.

Poziția de Șef al Statului Major poate fi ocupată de unul dintre comandanții celor 3 arme din România: Marină, Aviație și Terestră – situație în care generalul Scarlat, propunerea ministrului Apărării, nu se află în acest moment.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Mandatul lui Nicolae Ciucă expira la data de 31 decembrie.

Pe 28 decembrie, președintele Klaus Iohannis a semnat prelungirea cu un an a mandatului generalului Nicolae Ciucă, după care au urmat mai multe acțiuni în contencios administrativ împotriva deciziei șefului statului.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: