fbpx

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

de Marin Pana , 12.10.2020

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent, adică +11,5% anul acesta față de +11,2% la criza precedentă.

Calculele au la bază datele oficiale ale Ministerului Finanțelor, Casei Naționale de Pensii Publice, prognoza Comisiei Naționale de profil și estimările BNR în privința inflației.

Valoarea MEDIE a punctului de pensie din fiecare an a rezultat din ponderarea cu numărul de luni în care s-a aplicat respectiva valoare, ceea ce reflectă efortul bugetar și evoluția în timp, nu fotografia de moment a situației.

Ajustarea cu inflația deja înregistrată sau cu cea previzionată, ne dă corect imaginea puterii de cumpărare.

Raportarea la evoluția PIB face legătura cu posibilitățile reale ale economiei de a susține o majorare a puterii de cumpărare a pensiilor. În treacăt spus, pensionarii ar trebui să fie conștienți că, deși au ieșit din activitate, nu se pot rupe de rezultatele economice ale celor care le asigură plata în fiecare lună (necesitățile și activitatea anterioară nu au nicio legătură).

Ideea este de a putea analiza în ce măsură valorile stabilite pentru punctul de pensie sunt sau nu sustenabile, indicatorul arbitrar luat în considerare în acest scop fiind așa-numitul „efect”, de unde rezultă dacă se puteau da sau nu mai mulți bani în funcție de rezultatul economic. Realitatea istorică arată că s-a mers anapoda în această privință, cu ajustări obligatorii ale unor erori cu substrat populist electoral.

Forțarea majorărilor din perioada 2007 – 2009 a fost urmată de cinci ani în care puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut și alți cinci în care a rămas în urma avansului PIB ( tot în termeni reali). Pentru ca inevitabila și, până la un punct, inevitabila ajustare să se facă din nou sus sau mult prea sus, după cum se va decide până la urmă.

În context, reamintim că la un moment dat ne liniștisem și reintrasem, odată cu aducerea inflației la valori rezonabile, în normalitatea adoptării unei singure valori pentru punctul de pensie pe parcursul unui an întreg (regula de bun-simț de indexare cu inflația plus jumătate din creșterea salariului în termeni reali), pentru a nu mai specula majorările dirijate de interese partizane.

Din păcate, din 2017 a revenit moda majorărilor arbitrare, cu sume „scoase din burtă” (a se citi acum, la vreme de criză, din împrumuturi, cu amanetarea viitorului) plasate strategic pe parcursul anului. Explicația penibilă logic dar cu mare impact la public, la nivelul unui an se poate creea impresia unei majorări mai mari, cu efect puternic negativ pe bugetul din anul următor.

Semnificativ, în 2015 și 2016, ani în care s-a păstrat valoarea punctului de pensie pe parcursul celor 12 luni, efectul a fost pozitiv în raport cu creșterea PIB și mai mare decât în 2017, 2018 sau 2019. Asta ÎN POFIDA CELOR CLAMATE PUBLIC și crezute de cei care nu pun mâna pe creion, pentru puțină aritmetică elementară (și bugetară).

Și mai interesant dacă ne uităm înapoi, majorarea pensiilor din 2009, pe contrasens similar cu cel din 2020 față de scăderea PIB, a avut un așa-numit „efect” de creștere nesustenabilă cu 17,7%. Motiv s-a cerut și a trecut în Parlament prin asumarea răspunderii guvernamentale, o ajustare nominală cu 15%. Respingerea ei pe motive juridice a fost urmată în intervalul 2010 – 2014 de un „efect” de scădere, coincidență, cu 17,8% în termeni reali. Adică a fost nevoie de revenirea la aceeași valoare a PIB din 2008 și de înghețarea sau diminuarea creșterilor potențiale ale pensiilor timp de cinci ani după avansul hazardat din 2009.

Recenta creștere de la 1.265 lei la 1.442 lei din prezent nu face altceva decât să aducă media anuală din 2020 la 1.324 lei. Ceea ce implică un avans nominal de 14,6% față de media din 2019, CEL MAI MARE DIN ULTIMII ZECE ANI, dar șiindexare nominală implicită deja situată la nivelul de 8,9% pentru 2021, an în care PIB-ul ar urma să avanseze oficial cu doar 4,9%.

Partea „hazlie” este că, dacă nu se mai umblă la pensii, nici acum și nici în 2021, avansul puterii de cumpărare al acestui tip de venituri ( mai sunt și altele, salarii – care ar putea fi „înghețate”, alocații pentru familii cu copii etc.) va fi în 2021 aproape exact la media anilor 2016 – 2019, ca să nu se agite nici actuala și nici fosta opoziție.

Dacă se umblă și se ajunge la majorarea deja votată a fi de 40% (deși cu 14% reedităm deja rezultatul de sustenabilitate pentru buget în condiții de scădere economică din 2009), am adăugat două rânduri la tabelul inițial, pentru a vedea mai clar ce se întâmplă. Deoarece INFLAȚIA este acum cu MULT MAI REDUSĂ decât în urmă cu zece ani, discrepanța dintre majorarea pensiilor și evoluția PIB va depăși chiar ispravile din 2008 sau 2009 (+25,6%).

Mai mult, va apare un efect de amplifcare semnificativ în 2021 pe deficitul bugetar, care va trimite minusul din finanțele publice la nivelul record „all-time”de -11% din PIB. Simplificat, cu datele oficiale pe masă, 2021 față de 2019, vom avea de achitat anul viitor dintr-un PIB real aproape identic o notă de plată la pensii majorată DEJA cu 25% în doi ani (18% ajustat cu inflația) dacă se păstrează indexarea de 14% și o notă de MEGAplată la pensii POTENȚIAL majorată cu 54% (46% ajustat cu inflația).

Păi, una din două, ori se puteau da indexările astea și până acum, ori nu se poate și bugetul va fi aruncat în aer. Odată cu datoria pe termen lung, plasată în contul generațiilor viitoare, și cu valoarea monedei naționale, distribuită cu generozitate dintr-o creștere „sublimă”. Fără alte comentarii, rămâne să mai indexăm pensiile la anul și la mulți ani.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.10.2020

4 comentarii

  1. stefan60
    13.10.2020, 10:44 am

    – Se va introduce impozitul progresiv la toți să fără excepții/ exceptați.
    – Contribuția obligatorie de sănătate va fi generalizată la toate categoriile scutite.Inclus pensionați speciali sau mai speciali.
    – Domnul Isărescu va tipării lei in 3 schimburi.
    Toate astea după modelul anilor 90. Cînd tot românul a devenit milionar in lei. Dar și mai sărac raportat la valutele vremii. Ce nu se face pentru un vot. Chestia că măcelul incepe DUPA alegeri. 😀

  2. carmen
    13.10.2020, 3:44 pm

    Punctul de pensie a crescut cu 14 % ! Va rog, respectuos, sa-i transmiteti si lui (domnului) Tudor Barbu !

  3. Radulescu
    13.10.2020, 4:18 pm

    O analiza incompletă și părtinitoare, ca de obicei, pentru speriat lumea.
    Nimic despre soluții și posibilități de asigurare a resurselor.
    Trebuie restructurate cheltuielile bugetare și responsabilizare în colectarea veniturilor bugetare din acest PIB găunos.

  4. Duta Radu
    14.10.2020, 10:58 am

    Fratilor nu sunteti in stare sa asigurat un trai decent lasati-ne cu lamentarile voastre elitiste .Nu sunteti in stare sa gospodariti ograda asta duceti-va naibi unde vreti ca s-o gasi cineva cu cap s-o faca Hai mai lasati-ne cu vaicarelile voastre de doi bani !

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis despre imunizarea populației: Problema se rezolvă cu vaccinarea în masă, nu cu restricții

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri că trebuie îmbunătăţită campania de vaccinare şi a mai anunțat că nu poate accepta introducerea de restricții pentru persoanele… Mai mult

Europa

Raport: Xiaomi a devansat Samsung, devenind liderul pieței europene de smartphone-uri

Vladimir Ionescu

Xiaomi a depăşit Samsung în al doilea trimestru al anului şi a ajuns producătorul care vinde cele mai multe smartphone-uri în Europa, potrivit unui raport… Mai mult

Stiri

Licitație ANCPI de 461 mil. lei pentru servicii de cadastru în 300 de localități din România

Vladimir Ionescu

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a scos la licitație un contract de maxim 461 milioane de lei, pentru servicii de înregistrare în… Mai mult

Europa

România vinde Irlandei 700.000 de vaccinuri anti-Covid

Vladimir Ionescu

România vinde Irlandei 700.000 de doze de vaccin produse de Pfizer / BioNtech. Anunțul acordului a fost făcut de premierul irlandez, Micheál Martin, care a… Mai mult

Stiri

NATO prezintă condoleanțe României și se declară îngrijorată de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului

Vladimir Ionescu

Membrii Alianței Nord-Atlantice și-au exprimat îngrijorarea față de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului și au condamnat atacul asupra tancului petrolier Mercer Street. De asemenea, NATO a… Mai mult

Europa

Stocurile de semiconductori, la cel mai scăzut nivel din istorie, criza se prelungește în 2022 – director general Infineon

Vladimir Ionescu

Producătorul german de semiconductori Infineon a anunţat marţi că stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din istorie, estimând că deficitul global de aprovizionare cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Noul an școlar începe pe 13 septembrie, cu prezență fizică

Vladimir Ionescu

Noul an școlar va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, a afirmat marți ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.… Mai mult