La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Poziția SRI: Decizia Curții Constituționale are un impact cert asupra securităţii naţionale.

de Mariana Bechir 10.3.2016

hellvig sriEvaluarea Serviciului Român de Informații arată că decizia CCR privind neconstituționalitatea interceptărilor făcute de SRI în dosarele penale “are un impact cert asupra securităţii naţionale” și va “afecta dosarele aflate în diferite faze ale justiţie”, declară directorul Eduard Hellwig într-un comunicat.

SRI a reacționat și el, joi, după apariția motivării deciziei privind neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională:

„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”

În motivarea deciziei se spune clar că SRI nu poate pune în executare mandate de supraveghere tehnică în dosarele penale, întrucât nu este organ de cerectare penală.

Poziția SRI:

“Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate.

Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale.

În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile”, spune directorul SRI, Edward Hellvig, în comunicatul transmis presei.

Cât a ascultat, de fapt, SRI pentru Parchete

Potrivit Raportului de activitate dat publicității în octombrie anul trecut, SRI a pus în executare în 2014, 44.759 de mandate de interceptare a comunicaţiilor (o cadenţă de 122,6 mandate zilnic), cu următoarea distribuţie:

  • 2.762 mandate de securitate naţională, din care 2,496 mandate pentru SRI
  • 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului Public şi DNA.

După apariția motivării CCR, SRI nu va mai putea face interceptări decât pe mandate de securitate națională (cele 2.762 de mandate, care reprezintă doar 6,5% din total), ceea ce înseamnă că rămâne și cu un surplus de personal calificat.

Consecințele Deciziei

CCR a făcut publică miercuri motivarea Deciziei prin care interceptările SRI în dosare penale sunt declarate neconstituționale.

Decizia se aplică doar pentru viitor.

În cazul proceselor aflate pe rol, dacă vor exista cereri de anulare de probe, instanța va decide, de la caz la caz.

Deocamdată, principalele efecte sunt cele tehnice, fiindcă parchetele nu vor mai putea apela la ajutorul SRI, astfel încât trebuie să se adapteze rapid noilor reguli, care impun ca supravegherea tehnică să fie executată doar de procurori și polițiști judiciari.

DNA este singurul parchet care deține un Serviciu tehnic, dar nu în parametrii necesari pentru a efectua singură toate interceptările și filajele de care are nevoie.

Direcția de Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române nu deține nici ea personalul sau tehnica necesare pentru a răspunde solicitărilor venite de la toate parchetele, astfel încât să înlocuiască rapid golul lăsat de eliminarea SRI din această schemă.

Instituțiile implicate au făcut deja evaluările preliminare privind costurile obligatorii după Decizia CCR:

  • DNA – 10,5 milioane de euro și 130 de polițiști judiciari în plus detașați
  • DIICOT – 25 de milioane de euro și 200 d epolițiști judiciari detașați
  • Poliția Română – 30 de milioane de euro și 1.000 de noi polițiști angajați

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat că a pregătit o OUG care va permite ca procurorii și polițiștii să poată utiliza infrastructura SRI, singura prin care se pot face interceptări la distanță.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.3.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult

Stiri

Pilonul 2 de pensii – cel mai bun randament anual din ultimii 9 ani, de 11,8% în 2019

Adrian N Ionescu

Cele 7 fonduri de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul 2) au realizat în 2019 un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanţă din ultimii… Mai mult