Evaluarea Serviciului Român de Informații arată că decizia CCR privind neconstituționalitatea interceptărilor făcute de SRI în dosarele penale “are un impact cert asupra securităţii naţionale” și va “afecta dosarele aflate în diferite faze ale justiţie”, declară directorul Eduard Hellwig într-un comunicat.
SRI a reacționat și el, joi, după apariția motivării deciziei privind neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională:
„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”
În motivarea deciziei se spune clar că SRI nu poate pune în executare mandate de supraveghere tehnică în dosarele penale, întrucât nu este organ de cerectare penală.
Poziția SRI:
„Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate.
Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale.
În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile”, spune directorul SRI, Edward Hellvig, în comunicatul transmis presei.
Cât a ascultat, de fapt, SRI pentru Parchete
Potrivit Raportului de activitate dat publicității în octombrie anul trecut, SRI a pus în executare în 2014, 44.759 de mandate de interceptare a comunicaţiilor (o cadenţă de 122,6 mandate zilnic), cu următoarea distribuţie:
- 2.762 mandate de securitate naţională, din care 2,496 mandate pentru SRI
- 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului Public şi DNA.
După apariția motivării CCR, SRI nu va mai putea face interceptări decât pe mandate de securitate națională (cele 2.762 de mandate, care reprezintă doar 6,5% din total), ceea ce înseamnă că rămâne și cu un surplus de personal calificat.
Consecințele Deciziei
CCR a făcut publică miercuri motivarea Deciziei prin care interceptările SRI în dosare penale sunt declarate neconstituționale.
Decizia se aplică doar pentru viitor.
În cazul proceselor aflate pe rol, dacă vor exista cereri de anulare de probe, instanța va decide, de la caz la caz.
Deocamdată, principalele efecte sunt cele tehnice, fiindcă parchetele nu vor mai putea apela la ajutorul SRI, astfel încât trebuie să se adapteze rapid noilor reguli, care impun ca supravegherea tehnică să fie executată doar de procurori și polițiști judiciari.
DNA este singurul parchet care deține un Serviciu tehnic, dar nu în parametrii necesari pentru a efectua singură toate interceptările și filajele de care are nevoie.
Direcția de Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române nu deține nici ea personalul sau tehnica necesare pentru a răspunde solicitărilor venite de la toate parchetele, astfel încât să înlocuiască rapid golul lăsat de eliminarea SRI din această schemă.
Instituțiile implicate au făcut deja evaluările preliminare privind costurile obligatorii după Decizia CCR:
- DNA – 10,5 milioane de euro și 130 de polițiști judiciari în plus detașați
- DIICOT – 25 de milioane de euro și 200 d epolițiști judiciari detașați
- Poliția Română – 30 de milioane de euro și 1.000 de noi polițiști angajați
Ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat că a pregătit o OUG care va permite ca procurorii și polițiștii să poată utiliza infrastructura SRI, singura prin care se pot face interceptări la distanță.
